La nivel mondial, 2020 a fost unul dintre cei doi ani cei mai călduroși consemnați de la debutul înregistrărilor meteorologice, la egalitate cu 2016.

Însă 2020 a fost cel mai călduros înregistrat în Europa, unde temperatura medie a depășit cu 0,4 grade Celsius temperatura medie a următorilor cinci ani cei mai călduroși (toți consemnați în ultimul deceniu), a indicat raportul asupra ''stării climei în Europa'' al Copernicus.

Încălzirea a fost evidentă îndeosebi în sezonul hibernal, cu 1,4 grade Celsius în plus față de recordul anterior și cu 3,4 grade Celsius peste media din timpul iernilor din perioada 1981-2010.

De asemenea, încălzirea a fost percepută mai acut în nord-estul continentului, în special în zonele arctice din Siberia, care au cunoscut cel mai călduros an înregistrat vreodată, cu o temperatură cu 4,3 grade Celsius peste medie.

Zona arctică, în ansamblul său, a cunoscut al doilea cel mai călduros an înregistrat vreodată, cu 2,2 grade Celsius peste media din perioada 1981-2020.

Drept urmare, stratul de gheață din zona arctică a fost redus la cele mai joase niveluri măsurate vreodată.

Un record absolut de căldură dincolo de cercul polar arctic a fost înregistrat în iunie, cu o valoare de temperatură de 38 de grade Celsius consemnată în localitatea rusă Verhoiansk din Siberia Orientală. Această regiune s-a confruntat cu așa-numitele incendii de vegetație ''zombi'', care supraviețuiesc de la un al la altul, și cu ierni mai blânde, marcate de cantități mai reduse de precipitații.

Niveluri-record de CO2

''A fost de departe cel mai călduros an din Siberia Arctică, (...) un an spectaculos'', a subliniat în cadrul unei conferințe de presă Freja Vamborg, autoare principală a raportului.

În alte zone de pe continentul european, valurile estivale de caniculă au fost mai puțin intense și mai lungi decât în ultimii ani. Toamna, însă, a fost diferită, deosebit de umedă și marcată de un eveniment meteorologic excepțional, furtuna Alex. La începutul lunii octombrie, aceasta a lovit Marea Britanie și sudul Alpilor, devastând, spre exemplu, în Franța, mai multe văi din jurul orașului Nisa și lăsând în urmă zece morți și opt dispăruți.

Concentrațiile gazelor cu efect de seră din atmosferă, în special dioxid de carbon (CO2) și metan, au crescut la rândul lor cu 0,6%, respectiv 0,8% pe parcursul anului, atingând cele mai ridicate niveluri înregistrate de la începutul măsurării acestora, prin satelit, în 2003.

Rezultatele acestui raport anual, al patrulea realizat de Copernicus, pun în pericol obiectivele incluse în Acordul de la Paris din 2015, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru limitarea încălzirii globale la plus 2 grade Celsius sau chiar plus 1,5 grade Celsius în comparație cu valorile din perioada preindustrială. Pentru a atinge obiectivul ideal, emisiile de CO2 ar trebui reduse cu 7,6% pe an, în fiecare an între 2020 și 2030.

''Peste trei, cinci sau zece ani, tendința este fără echivoc'', a declarat pentru AFP Jean-Noël Thepaut, directorul Copernicus. ''Aceasta este imaginea de ansamblu și este nevoie de acțiuni urgente'', a adăugat el.

''Fie că este vorba de temperatură, la nivel mondial, ultimii 10-15 ani au demonstrat o accelerare, același lucru fiind valabil și pentru nivelul oceanelor'', a cărui creștere ar putea pune în pericol zeci de milioane de persoane în întreaga lume.

''Este mai puțin clar pentru alți indicatori, însă toate tendințele merg într-o direcție greșită", a avertizat Jean-Noël Thepaut.

Sursa:Agerpres