Pentru acești cinci condamnați, justiția a primit un ordin de execuție ratificat de președinție. Această semnătură este indispensabilă și a fost deja aplicată în cazul a peste 340 de condamnări pentru "fapte criminale sau teroriste", potrivit unor surse securitare din cadrul președinției irakiene.

Aceste documente au fost semnate din 2014, adică aproape toate în timpul președinției lui Fouad Massoum, în toiul ascensiunii grupării jihadiste Stat Islamic (SI) în Irak. Însă ratificările au continuat în timpul mandatului început în 2018 de Barham Saleh, cunoscut că este, cu titlu personal, împotriva pedepsei capitale.

Dacă în 2019 mai mult de una din șapte execuții din lume a avut loc în Irak - 100 de condamnați executați prin spânzurare pe an - recentele atacuri sângeroase ale SI împotriva unor civili sau militari au suscitat un val de indignare printre irakieni. Zeci de irakieni au manifestat deja în Nassiriya pentru a cere mai multe execuții și "răzbunare" pentru familiile "martirilor" uciși de jihadiști.

Potrivit apărătorilor drepturilor omului, pedeapsa capitală este "un instrument politic" în Irak pentru lideri prinși între o opinie publică care cere "răzbunare" și structurile politice, judiciare și securitare, incapabile să oprească atentatele.

În opinia Înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, în Irak au loc "încălcări frecvente ale dreptului la un proces echitabil, o reprezentare juridică ineficientă, o prea mare încredere în mărturii și numeroase acuzații de tortură și rele tratamente".

Comunitatea internațională a dus în noiembrie 2020 o campanie după executarea a 21 de condamnați, aproape toți pentru "terorism", în încercarea de a pune capăt acestei "mașini a morții" din Irak.

Până acum niciunul dintre cetățenii străini membri ai SI condamnați la moarte în Irak nu au fost executați, însă 11 francezi și un belgian se află în prezent pe ''culoarul morții''.