Ar trebui să li se acorde azil și celor care nu dețin permis de ședere, a subliniat la Geneva Elizabeth Tan, directoare pentru protecția internațională, iar solicitările de azil respinse depuse de persoane din Sudan ar trebui suspendate temporar.

Ea a propus de asemenea ca refugiații sudanezi care lucrează, de exemplu, în țări din Golf sau din Asia să poată rămâne în țările respective chiar dacă nu dispun de vize sau pașapoarte valide.

În acest moment, în lume sunt 845.000 de persoane strămutate din Sudan, majoritatea ajungând în state învecinate. Dintre aceștia, circa 113.000 au plecat de la începutul ciocnirilor de la mijlocul lui aprilie, a precizat vineri UNHCR.

Potrivit cifrelor comunicate de Ministerul Sănătății sudanez Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 551 de oameni au fost uciși și 4.926 răniți în această perioadă.

Cel puțin 190 de copii au murit și 1.700 au fost răniți în primele 11 zile de ciocniri, a menționat James Elder, purtător de cuvânt al agenției ONU pentru copii UNICEF. "Acest lucru înseamnă că în fiecare oră au fost uciși sau răniți șapte băieți sau fete", a notat responsabilul UNICEF.

Actualele confruntări din Sudan au loc între armata sudaneză condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan, șeful guvernului de tranziție instalat după lovitura de stat din 2021, denumit Consiliul Suveran, și unitatea paramilitară Forțele de Sprijin Rapid (FSR), condusă de generalul Hamdan Daglo, care este șeful adjunct al acelui consiliu. Cei doi generali și-au unit forțele pentru a-l înlătura de la putere în 2019 pe fostul președinte Omar al-Bashir, dar acum divergențele dintre ei asupra integrării FSR în armata sudaneză au condus la confruntările în desfășurare.

Cinci milioane de locuitori ai capitalei sudaneze supraviețuiesc fără apă și electricitate, ducând lipsă de alimente, pe o căldură sufocantă în țara cu 46 de milioane de locuitori, unul din trei deja dependent de ajutorul umanitar înainte de conflict.