Potrivit unei investigații The Insider, preluată de presa de la Chișinău și confirmată de documente de zbor și interceptări, oligarhul a fost implicat în discuții confidențiale cu oficiali de rang înalt din administrația prezidențială rusă, inclusiv cu Dmitri Kozak. Vizitele au avut loc în contextul alegerilor din Republica Moldova, iar prezența lui Plahotniuc la Moscova, deși era căutat de Interpol, ridică semne serioase de întrebare privind protecția oferită de Kremlin și interesele acestuia în politica de la Chișinău, scrie Jurnal.MD.

Republica Moldova se află în epicentrul războiului hibrid al Rusiei. Ținta sunt alegerile parlamentare din 28 septembrie, odată ce atacurile s-au înmulțit, iar unele, pe linie suveranistă, sunt alimentate din România, atenționează jurnalistul Vitalie Călugăreanu într-o analiză pentru DW. Jurnalistul se referă la conferința „MEGA” care a avut loc la Chișinău, cu promotori ai curentului suveranist din România și cu politicieni pro-Kremlin de la Chișinău. Vitalie Călugăreanu atrage atenția că, în paralel, au fost activate toate fabricile de boți utilizate de Rusia în alegerile din România și din Germania, de data aceasta, contra Republicii Moldova. Mai mult, întreaga mașinărie online care a lucrat în campania electorală din România pentru Georgescu/Simion a fost reactivată și angrenată în mecanismul rusesc de amplificare a sperietorilor și narațiunilor propagandei ruse. Potrivit jurnalistului, acest mecanism al mașinăriei rusești a fost activat în iunie 2025 odată cu apelul răzbunător al lui George Simion de a o „taxa” pe Maia Sandu la alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru implicarea sa în alegerile prezidențiale din România de partea lui Nicușor Dan.

În timp ce Republica Moldova are drept obiectiv să se integreze în Uniunea Europeană, Rusia a stabilit o altă traiectorie pentru Chișinău și sarcini precise pentru Igor Dodon și alți actori proruși din Republica Moldova, se arată într-o analiză de la Veridica.MD. Autorul acesteia, Ilie Gulca, se referă la documentul scurs din culisele administrației prezidențiale de la Kremlin, publicat în 2023 de Rise Moldova, care divulgă planul Rusiei de a atrage Republica Moldova în sfera sa de influență până în 2030. Un alt obiectiv al Federației Ruse este contracararea colaborării Republicii Moldova cu NATO pe care și l-a propus să fie realizat până în 2025. Ilie Gulca este de părere că narațiunile false promovate de Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev în această campanie electorală urmăresc cultivarea unei atitudini agresive a cetățenilor Republicii Moldova față de NATO și UE prin asocierea celor două cu militarizarea și declanșarea războiului în Ucraina. Și nu în cele din urmă, planul Kremlinului prevede sprijinirea Bisericii Ortodoxe Ruse. Recent, Mitropolia Basarabiei, subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Române, a publicat o declarație în care a denunțat asocierea dintre politicienii pro-Kremlin Furtună, Șor, Lungu, Nesterovschi, Guțul, Tarlev și ierarhii Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, în atacurile agresive împotriva României.

Președinta partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, sancționată de Uniunea Europeană și participantă la conferința suveranistă MEGA, a lansat o serie de atacuri și acuzații nefondate la adresa Ziarului de Gardă, după ce a fost întrebată de jurnaliști despre afilierea ei cu Ilan Șor. Furtună i-a imputat jurnalistei Natalia Zaharescu, una dintre autoarele investigației „În slujba Moscovei”, că ea și redacția Ziarului de Gardă ar fi susținuți „de PAS cu bani murdari de la USAID, Soros”, în contextul în care respectiva investigație arată că înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024, oamenii racolați în rețeaua coordonată de Ilan Șor de la Moscova au fost dirijați să o voteze pe Victoria Furtună, deși era înregistrată în calitate de candidată independentă.

Cei care acuză guvernarea PAS de dictatură, probabil că nu înțeleg ce înseamnă dictatura, a afirmat Alexandru Tănase, ex-ministru al Justiției și fost președinte al Curții Constituționale, scrie Cotidianul.MD. „Dictatură putem să vedem cum funcționează în Belarus, cum funcționează în Federația Rusă, cum funcționează în unele state din Asia Centrală, în Iran. Asta e dictatură”, a subliniat juristul. Argumentând de ce nu poate fi vorba despre o dictatură în Republica Moldova, Alexandru Tănase s-a referit la Legea Fundamentală a statului, Constituția, care, potrivit lui, conține „tot setul necesar de garanții și valori ale libertăților și funcționalităților instituțiilor democratice” și, pe parcursul timpului, aceasta „și-a făcut datoria cu brio”.

Uzina Topaz, controlată de corporația rusească ODK, aflată sub sancțiuni internaționale, fabrica produse cu destinație militară, scrie Rise Moldova. Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, condus de premierul Dorin Recean, a acordat refuz „al aprobării prealabile a investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului pentru Topaz SA”. Rise Moldova notează că investiția era pentru „producerea, exportul, reexportul, punerea în liberă circulație (importul) a armamentelor, a munițiilor și a echipamentelor militare, a produselor, a tehnologiilor și a serviciilor care pot fi utilizate la fabricarea și folosirea armelor nucleare, chimice, biologice și a rachetelor”, ceea ce a constituit motivul refuzului.