Sunt chemați la urne aproximativ 110 milioane de alegători. Data oficială a referendumului este 1 iulie, dar programul de votare a fost extins pentru a evita aglomerația, în contextul epidemiei de coronavirus. Inițial, consultarea populară pentru modificarea Constituției din 1993 fusese anunțată pentru 22 aprilie, dar a fost amânată, tot din cauza COVID-19. Votanților li se vor asigura măști de protecție și dezinfectanți.

Putin a inițiat reforma constituțională în ianuarie, iar parlamentul de la Moscova a adoptat-o cu o largă majoritate. Referendumul nu ar fi fost obligatoriu, dar președintele a dorit să îl organizeze dată fiind importanța subiectului.

Conform actualei legi fundamentale, Putin - acum în vârstă de 67 de ani - ar fi trebuit să își încheie mandatul în 2024. O nouă Constituție îi va mai permite să candideze de două ori și să rămână președinte până în 2036, când ar urma să împlinească 84 de ani.

Deși susținerea populară pentru Putin a scăzut, conform institutului independent de sondare a opiniei publice Levada, de la 79% în mai 2018 la 59% în mai anul acesta, rezultatul referendumului este sigur în asemenea măsură, încât textul noii Constituții se găsește deja în librării. Institutul de stat VTsIOM prognozează că modificarea legii fundamentale a Rusiei va fi aprobată de 67% până la 76% din cei care se vor prezenta la urne.

Reforma acoperă și alte domenii, în afara mandatelor prezidențiale. Șeful statului urmează să aibă noi prerogative, cum ar fi numirea și destituirea judecătorilor. De asemenea, este prevăzută indexarea pensiilor și sunt înscrise în Constituție 'credința în Dumnezeu' și definiția căsătoriei ca uniune între un bărbat și o femeie.

Opoziția rusă a criticat demersul lui Putin. Alexei Navalnîi, principalul oponent al președintelui, consideră că este un act populist al cărui singur scop este să 'reseteze la zero contorul mandatelor lui Putin, acordându-i președinția pe viață'. El le-a cerut susținătorilor săi să boicoteze votarea, susținând că este 'ilegală, lipsită de sens și periculoasă pentru sănătate'.

Și Partidul Comunist, susținător tradițional al președintelui, este împotriva referendumului. Liderul formațiunii, Ghenadi Ziuganov, a afirmat că Putin are deja 'mai multe puteri decât un țar, un faraon și un secretar general al Partidului Comunist la un loc'.

Campania pentru referendum a fost limitată de epidemie. Adunările populare anunțate în aprilie la Moscova au fost interzise, iar site-ul de internet Niet, care strângea semnături împotriva modificării Constituției, a fost blocat de justiție.

Vladimir Putin, fost ofițer KGB (serviciul de informații al fostei Uniuni Sovietice) este la putere, ca președinte sau premier, din 1999 și susține că nu s-a decis încă dacă va candida din nou la președinție. El și-a declarat duminică intenția de a pune capăt speculațiilor privind un posibil succesor, evitând astfel perturbarea guvernării. 'Trebuie să muncim, nu să căutăm succesori', a avertizat președintele, arătând că în caz contrar, 'în aproximativ doi ani - și știu asta din proprie experiență - ritmul normal de lucru în multe părți din aparatul guvernamental va fi înlocuit de căutarea posibililor succesori'.

Andrei Kolesnikov, cercetător în cadrul Centrului Carnegie din Moscova, este de părere că 'deoarece președintele nu și-a găsit un succesor, s-a numit pe sine însuși', transmite AGERPRES