Petru Bogatu scrie în Jurnal de Chișinău că, spre deosebire de anul 1940, de data aceasta Basarabia nu va fi cedată Rusiei fără luptă. Autorul amintește aici de reacția României și Uniunii Europene la embargoul rusesc pentru vinurile moldovenești în contextul apropierii Summit-ului de la Vilnius. Totodată, publicistul atrage atenția că în acest caz este foarte activă coloana a cincea. Scena politică moldovenească e burdușită cu trădători. Liderul PDM, Marian Lupu, nu exclude implicarea PCRM în decizia Rusiei de a interzice vinurile moldovenești. Sunt mai multe semne că nu doar comuniștii, ci și alte grupări stângiste sunt folosite de Kremlin în atacul loc alcoolic asupra Republicii Moldova.

Nicolae Negru scrie în Jurnal de Chișinău despre efectul politic al embargoului. Potrivit autorului, de acest embargou profită adversarii Coaliției Proeuropene de la guvernare, și comuniștii, și liberalii au acuzat guvernarea că nu s-a pregătit de această situație previzibilă înainte de summit-ul de la Vilnius.

Noul embargo impus de Rusia la exportul de vinuri moldovenești a scos în evidență nu doar dependența de această piață, dar și faptul că ramura vitivinicolă din țara noastră rămâne în urma tendințelor mondiale, scrie Adevărul. Deși la nivel european Republica Moldova se clasează pe locul șase după suprafața plantațiilor de viță de vie, doar jumătate din acestea sunt productive, iar 40% își epuizează treptat potențialul de producție“, menționează autorii Studiului de analiză al industriei vinicole din Republica Moldova. Potrivit experților, o altă problemă e faptul că majoritatea plantațiilor de viță de vie se află pe loturi mici și răzlețe, ceea ce înseamnă că unitățile comerciale de producere a vinului nu au o posibilitate reală de a controla și influența potențialul viticol al țării. Totodată, autorii susțin că suprafața viilor este în descreștere, iar recolta medie la hectar este una dintre cele mai scăzute din Europa.

În Moldova, schimbările durează prea mult timp – femeile sunt discriminate, minoritatea romă este segregată, iar persoanele cu dizabilități fie sunt abuzate, fie exploatate, susține într-un interviu din Adevărul, Magdalenei Sepúlveda, raportorul special al ONU pentru sărăcie și drepturile omului, care s-a aflat o săptămână în țara noastră. Pentru a schimba lucrurile în Republica Moldova nu este nevoie de investiții majore, ci de voință politică pentru a soluționa problemele, susține oficialul Organizației Națiunilor Unite.