Într-un briefing de presă, Nicolae Panfil, director de programe Promo-Lex, a menționat că, dat fiind lipsa misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare în Danemarca sau Norvegia, precum și ponderea foarte mică a celor trei criterii stabilite de cadrul legal, de care depinde numărul și geografia secțiilor de vot, devine problematică și costisitoare constituirea secțiilor de votare în aceste state.

Totodată, dacă se ia în considerare propunerea MAEIE de a deschide 191 secții de votare, atunci cele mai multe ar urma a fi constituite în Italia (37), Federația Rusă (29), Germania (17), Marea Britanie (16), Franța (12) și România (11).

S-a constatat că în cazul a cel puțin 8 state numărul secțiilor de votare constituite ar fi diferit. Pe lângă Danemarca și Norvegia, este problematică constituirea secțiilor de votare în Irlanda și Polonia, unde ar urma să se constituite cu câte o secție de votare mai puțin, iar în Franța, Germania, Italia și Portugalia cu câte o secție de votare mai mult.

Decizia privind numărul și amplasarea geografică a secțiilor de votare peste hotare se ia în baza a trei criterii. Este vorba despre numărul de alegători care a participat la ultimul scrutin național, datele înregistrării prealabile (proces care s-a încheiat) și statistica oficială pusă la dispoziție de către statele gazdă cu privire la numărul cetățenilor moldoveni aflați în țările respective.

Comparativ cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, numărul de înregistrări prealabile a crescut cu circa 40 de mii de alegători.