În 2023, Ilan Șor și Marina Tauber au fost înscriși și ulterior, în 2024, menținuți de Consiliul Uniunii Europene pe lista persoanelor și entităților vizate de măsuri restrictive având în vedere situația din Republica Moldova, transmite Agerpres.

Înscrierea lor pe aceste liste era bazată în special pe rolul lor în organizarea de proteste antiguvernamentale violente, ce subminează și amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova sau democrația, statul de drept, stabilitatea și securitatea în această țară.

CJUE arată că actele juridice în litigiu se înscriu în cadrul politicii externe și de securitate comună a Uniunii Europene (PESC). Astfel, organizarea, conducerea sau participarea la proteste violente sau la alte acte de violență pot justifica o acțiune a Uniunii în acest domeniu în scopul de a consolida și de a susține democrația și statul de drept într-o țară terță.

În continuare, instanța europeană constată că, în 2022 și în 2023, partidul ȘOR, sub conducerea lui Ilan Șor și a Marinei Tauber, a organizat proteste și manifestații violente, în principal în capitala Chișinău, cu ajutorul protestatarilor selectați, formați și plătiți de același partid. În acest context, intenția organizatorilor era de a face ca la aceste proteste să participe anumite persoane cu un profil special capabile să provoace tulburarea ordinii publice și agitație în timpul acestora, în scopul de a intimida guvernul. Mai mult, protestele violente în cauză au fost organizate în interesul și cu concursul Rusiei, astfel încât ele se înscriu pe deplin în cadrul acțiunilor de destabilizare a guvernului din Republica Moldova cărora înțeleg să le răspundă măsurile restrictive în cauză.

CJUE subliniază că doar dizolvarea partidului ȘOR nu este suficientă încât să facă măsurile restrictive adoptate împotriva lui Ilan Șor și Marinei Tauber să fie desuete, întrucât aceștia rămân în continuare susceptibili să organizeze, să conducă sau să participe la proteste violente sau la alte acte de violență în Republica Moldova.