„Perspectiva noastră, acum mult mai clară, de aderare la UE, își va aduce contribuția la soluționarea conflictului. De ce: conflictul nu este nici interetnic, nici religios, este un conflict artificial creat de Federația Rusă care în raport cu Moldova, în alt caz în raport cu Georgia, în alt caz în raport cu alte țări din Caucaz a creat aceste zone de conflict, niște republici separatiste. Cumva deosebirea esențială este că noi nu avem hotar comun cu Federația Rusă, este un teritoriu în stânga Nistrului și la vest este Republica Moldova, România, la est este Ucraina”, a spus Igor Grosu în interviu.

Președintele Parlamentului a menționat că regiunea separatistă a beneficiat zeci de ani, pe lângă clemența și suportul Federației Ruse, de clemența elitelor corupte de la Chișinău. 

„Era o zonă gri, în care se făceau multe activități ilegale, contrabandă de țigări, alcool, produse, arme, droguri și așa mai departe. Începând cu 2019 lucrurile acestea s-au terminat. Apetitul pentru această zonă se topește încet încet. Încă un argument: 70 de procente din tot ce produce industria de acolo sunt exportate pe piețele UE. Dependența de UE, de piețele occidentale este enormă”, a precizat președintele Parlamentului de la Chișinău.

Igor Grosu a precizat că, după 24 februarie, conexiunile tradiționale ale regiunii separatiste cu Federația Rusă s-au întrerupt.

„ Există și acest șoc pe care îl are și îl trăiește populația de acolo, cetățenii noștri de acolo, pericolul de escaladare. Lumea la nivel societal nu-și dorește escaladarea. În primele zile ale războiului, noi observam chiar un val de tineri care treceau pe malul drept, de frica de a nu fi cumva înrolați sau implicați în acțiunile militare ale separatiștilor. Soluționarea diferendului transnistrean și integrarea europeană sunt două vehicule diferite. Noi nu o să condiționăm în parcursul nostru și nu o să legăm integrarea noastră europeană de soluționarea conflictului transnistrean”, a spus Igor Grosu.

Potrivit acestuia, Chișinăul trebuie să arate schimbări, pentru ca cetățenii de pe malul stâng să simtă diferența  între un regim cu „ingrediente sovietice” și sistem democratic pro-occidental.

„Eu cred că și faptul că am obținut statutul de țară candidată vorbește de la sine despre faptul că nu poate fi un impediment (conflictul din Transnistria, n.r.) altfel nu am fi obținut acest statut.  Până la urmă, depinde de noi cât de inclusivi, cât de activi vom fi în promovarea agendei noastre pro-europene”, a conchis Igor Grosu.