Magistrații Curții Constituționale de la Chișinău au decis că prin refuzul de a promulga legea anti-propagandă, șeful statului a încălcat obligațiunile constituționale și jurământul depus. Potrivit Înaltei Curții, Igor Dodon era obligat să promulge legea  după ce a fost revotată de parlament, chiar dacă avea îndoieli în privința constituționalității acesteia.

Curtea Constituțională a amintit că s-a adresat anterior Parlamentului pentru a stabili cazurile în care șeful statului poate fi tras la răspundere. Președintele Curții Tudor Panțâru.

„Curtea a formulat o adresă Parlamentul prin care cerea reglementarea răspunderii, inclusiv penale, pentru neexecutarea obligațiunilor constituționale și a hotărârilor Curții Constituționale. Ping-pongul acesta dintre Parlament și președinte devine ridicol.”

Astfel legea respectivă va fi promulgată de un președinte interimar, iar decretul urmează a fi semnat fie de președintele Parlamentului, fie de prim-ministru.

Curtea Constituțională a fost sesizată de deputatul PD Sergiu Sârbu care i-a solicitat instanței să constate circumstanțele care justifică interimatul funcției de președinte al R. Moldova pentru evitarea blocajului instituțional cauzat de refuzul șefului statului de a-și exercita atribuțiile. Deși legea este una întârziată, Sergiu Sârbu spune că aceasta trebuie să fie promulgată fiind o necesitate pentru R. Moldova.

„Consider că nu există temeiuri de neconstituționalitate la această lege. Statul este în drept și este obligat să instituie măsuri care să protejeze spațiul informațional. Considerăm că este o lege arhi-necesară pentru Republica Moldova, poate întârziată, dar foarte necesară”.

Imediat, Igor Dodon a criticat pe contul său de Facebook decizia Curții și a reiterat că „nu va semna legi care contravin intereselor cetățenilor”. El a adăugat că ceea ce face acum „guvernarea cu ajutorul Curții Constituționale nu va trece fără consecințe”. Tot astăzi, Igor Dodon  a contestat acest proiect la Înalta Curte.

Procedura de instituire a interimatului funcției de președinte a fost deja utilizată în octombrie anul trecut la numirea ministrului Apărării și urmează să fie aplicată în următoarele zile și la numirea a șapte noi miniștri în cabinetul Filip.

Proiectul de lege de modificare a Codului Audiovizualului a fost aprobat de parlament în decembrie anul trecut și are ca scop securizarea spațiului audiovizual național în fața unor eventuale tentative de manipulare și dezinformare din exterior.