Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, Igor Dodon insinuează că anularea referendumului ar fi fost făcută la sugestia guvernării, dar și pentru că membrii CC sunt cetățeni români „panicați de efectele sociale ale referendumului”.

De asemenea, el susține că astfel Curtea ar fi demonstrat că este o instituție profund politizată, părtinitoare și supusă unor influențe ideologice.

Drept urmare, Igor Dodon anunță că nu va renunța la intenția de a „consulta poporul pe chestiuni de importanță națională” și convoacă mâine ședința Consiliului Republican al PSRM, pentru a lua o decizie în această privință.

„Nu exclud acțiuni în masă în luna septembrie pe 24, în susținerea inițiativei președintelui”, mai scrie el.

Amintim că Igor Dodon și-a depus mandatul de membru al formațiunii în noiembrie 2016, fiind ales în funcție de șef al statului. Potrivit Codului Electoral șeful statului nu poate fi membru vreunei formațiuni politice sau să reprezinte interesele acesteia. 

Decretul semnat de Igor Dodon prevedea că referendumul urma să se desfășoare la 24 septembrie, iar cetățenii ar fi urmat să răspundă la patru întrebări. Prima se referă la abrogarea legii care prevede transformarea în datorie publică a unui miliard de dolari.

De asemenea, Igor Dodon își dorea să obțină, în calitate de președinte, împuterniciri sporite pentru a putea dizolva Parlamentul și organiza alegeri anticipate. O altă întrebare la care trebuiau să răspundă cetățenii era dacă își doresc reducerea numărului de deputați de la 101 la 71 și dacă ar vrea ca disciplina „Istoria Moldovei” să fie înlocuită în școli cu  ”Istoria Moldovei”. 

P.S. Dacă e să ne referim la pretinsa ilegalitate sau neconstituționalitate a întrebărilor supuse referendumului:

1. Cu privire la legea miliardului – această lege constituie o întrebare de interes național la care cetățenii au dreptul să se expună.
2. Cu privire la întrebările ce vizează micșorarea numărului deputaților în parlament și sporirea competențelor președintelui în materie ce ține de dizolvarea parlamentului și anunțarea alegerilor parlamentare anticipate, acestea sunt la fel subiecte care au fost incluse în decret la multiplele solicitări ale cetățenilor RM, ce au avut drept scop stabilirea opinei poporului.
3. Cu referire la Istoria Moldovei, această este o întrebare de interes național ce constituie o preocupare fundamentală pentru cetățeni.
4. Cu privire la împuternicirile suplimentare oferite președintelui țării, este logic și corect politic să le permitem cetățenilor să decidă dacă un președinte ales de peste 800 000 de alegători poate avea mai multe împuterniciri decît un președinte ales de cîțiava zeci de deputați.