Domnule Igor Corman, suntem în preajma unui eveniment important pentru procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, Summit-ul de la Vilnius al Parteneriatului Estic. Care sunt așteptările Chișinăului de la această reuniune?

Summit-ul de la Vilnius va fi cea de-a treia reuniune a Parteneriatului Estic. Această inițiativă a fost lansată în 2009 la Praga. În 2011 a avut loc o reuniune a Parteneriatului la Varșovia și acum suntem în ajunul Summit-ului de la Vilnius. Așteptările noastre sunt pe măsura deciziilor ce urmează a fi luate. Cred că deja acum putem constata că noi suntem pe agendă și putem să realizăm ceea ce ne-am propus, de fapt: vom parafa textul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană care include și Acordul de Comerț Liber. Acest fapt ne va permite pe parcursul anului viitor să pregătim textul acordului pentru semnare. După toate anunțurile făcute de la Bruxelles, este nevoie de circa 7-8 luni, respectiv, până în septembrie 2014, un termen realist ca toate aceste texte să fie traduse în limbile oficiale ale Uniunii Europene și să fie făcute legalizările juridice corespunzătoare. În toamna anului următor, vom semna Acordul de Asociere. Scopul Coaliției Pro-europene este de a reuși ratificarea Acordului de către Parlamentul Republicii Moldova până la următoarele alegeri parlamentare. În paralel, așteptăm ca la Vilnius, în Declarația ce va fi adoptată, să se constate și, de fapt, să se reitereze, ceea ce a anunțat deja Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, și anume că Republica Moldova a îndeplinit toate obligațiile care reies din Planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni. După Summit-ul de la Vilnius, așteptăm ca în perioada imediat următoare, Comisia Europeană să vină cu o propunere legislativă, precum sunt procedurile în cadrul UE, în urma căreia să fie luată decizia în Parlamentul European, fiind necesară o majoritate de voturi. Scopul nostru este să reușim acest lucru până la finele lunii martie 2014, deoarece în aprilie – mai se va desfășura campania electorală pentru Parlamentul European, alegerile fiind programate pentru 25 mai. După aceasta urmează o perioadă de constituire a noilor structuri în cadrul Parlamentului European și ca să nu pierdem timp, obiectivul nostru este să reușim această etapă în actualul mandat al europarlamentarilor. În paralel, trebuie să fie luată decizia și la Consiliul European cu o majoritate calificată, potrivit procedurii stabilite în Tratatul de la Lisabona. Prin urmare, vom depune toate eforturile astfel încât până la sfârșitul anului 2014 să fie aprobată decizia politică privind ridicarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni.

În ceea ce privește această a doua așteptare a noastră, legată de anunțul făcut de președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, ce încărcătură are acest anunț, în opinia dumneavoastră, ce mesaj transmite?

Este un mesaj pozitiv pentru Republica Moldova. De fapt, nu este un mesaj în avans, să spunem așa, fiindcă într-adevăr este o constatare care reiese și din Raportul de progres al Comisiei Europene și anume, faptul că Republica Moldova, la capitolul substanță, a încheiat ambele faze ale acestui Plan de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize. Prima fază, de adoptare a tuturor legilor în Parlament, am încheiat-o în octombrie anul trecut, Si acum, pe cea de-a doua, faza de implementare. La mijlocul lunii octombrie 2013 a fost și o misiune a Comisiei Europene aici la Chișinău. Ei au verificat la fața locului, cum stăm la capitolul implementare. Este o apreciere bună la nivel tehnic pentru că tot ceea ce trebuia să facem noi am reușit. Mai departe este nevoie și de a convinge toate capitatele europene. Pe noi ne bucură faptul că numărul țărilor membre care sprijină Republica Moldova este în creștere, dar trebuie să ajungem peste tot. Așa cum spuneam, decizia va fi luată în Consiliul Uniunii Europene. Deci, toate țările membre trebuie să fie în sprijinul acestei decizii. Prin urmare, noi nu trebuie sa ne relaxăm după acestea anunțuri prielnice pentru Republica Moldova, dar trebuie să lucrăm în continuare. Aici domeniile de bază sunt cunoscute: reforma justiției, reforma Procuraturii Generale și combaterea corupției. Din punctul meu de vedere, acestea sunt prioritățile și ele sunt la pachet. Noi ne propunem până la sfârșitul anului să facem pași serioși în această direcție prin modificările la legislația în vigoare și să dăm startul acestor reforme. Și, iarăși un lucru important, să nu uitam că este nevoie de stabilitate politică în țară. Vedem ce se întâmplă în țara vecină, Ucraina. Nu trebuie să repetăm aceste greșeli. Este nevoie de stabilitate politică și să continuăm reformele pe care le-am început.

Unii analiști moldoveni consideră că decizia cu privire la propunerea de ridicare a vizelor după Summit-ul de la Vilnius ar beneficia și de o conjunctură prielnică ținând cont de incertitudinea în cazul Ucrainei. În ce măsură împărtășiți acest punct de vedere?

Tot timpul lucrurile sunt în comparație. Chiar și faptul că Moldova este considerată ca o țară exemplu în cadrul Parteneriatului Estic, tot este în comparație. Comparația cu alți membri ai Parteneriatului Estic. Noi suntem foarte interesanți ca Ucraina să semneze Acordul de asociere și să mențină cu fermitate cursul de integrare. Este o țară vecină, o țară mare, importantă, nu doar pentru Republica Moldova, ci și pentru UE în ansamblu. Pe de altă parte, noi nu putem fi legați direct de evoluțiile de la Kiev, fiindcă avem agenda noastră bilaterală cu UE. Acum, în ce măsură anunțul făcut de președintele Comisiei Europene depinde de evoluțiile de la Kiev, eu nu m-aș grăbi să spun. Anunțul acesta nu ar fi fost făcut dacă noi nu ne-am fi îndeplinit obligațiunile. Pentru mine este un lucru evident, noi am așteptat acest lucru încă până a vedea ce se întâmplă la Kiev. Noi așteptam ca acest raport de progres să fie pozitiv. Domnul José Manuel Barroso nu a făcut altceva decât să anunțe oficial în public despre concluziile acestui raport.

Vorbind despre probabilitatea semnării Acordului de Asociere în cursul anului viitor, ați menționat că pentru a atinge acest scop este nevoie să existe stabilitate și să fie evitate crizele politice. Credeți că va fi posibil acest lucru în contextul unui an electoral?

Eu cred că noi toți, cei care facem parte din Coaliția pro-europeană, conștientizăm cât de important este să menținem această stabilitate politică până la următoarele alegeri, fiindcă miza este prea mare. Moldova trece acum, într-adevăr, printr-o fază foarte importantă a dezvoltării sale. Cred că toți politicienii își dau seamă ca nu au dreptul să provoace crize politice, să dea dovadă de egoism politic. Aici este vorba de o chestiune de interes național și este și în interesul politicienilor, chiar dacă privim prin prisma intereselor de partid, să nu se discrediteze în fața cetățenilor. Pe de altă parte, avem și experiența tristă din trecut din primăvara acestui an. Eu cred că noi toți am înțeles că numai putem călca, încă odată, pe aceeași greblă, să repetăm aceleași greșeli. Eu vreau să-mi exprim totuși, nu doar speranța și optimismul, dar și încrederea că există această maturitate politică și noi vom asigura stabilitatea politică până la următoarele alegeri.

Probabil, o etapă nu mai puțin importantă va fi și etapa post-Vilnius, respectiv, implementarea reformelor. Ce ar trebui să facă autoritățile de la Chișinău și la nivel legislativ și la cel executiv pentru a avansa pe această cale. Știm că sunt domenii sensibile în care suntem fragili: lupta împotriva corupției, reforma justiției, poate și o anumită lipsă de transparență în sectorul financiar.

Pe lângă stabilitatea politică, indispensabilă pentru agenda de care vorbeam, cred că este foarte important, imediat după parafarea Acordului de Asociere, să nu așteptăm semnarea și ratificarea lui. Ținând cont de faptul că parafarea înseamnă de fapt că nu mai intervin niciun fel de modificări în textul acordului, în continuare fiind vorba doar de proceduri tehnice privind pregătirea pentru semnare, Parlamentul în comun cu Guvernul ar trebui să aibă un program bine pus la punct privind implementarea acestui Acord de Asociere. Cu cât mai repede vom implementa acest acord, cu atât mai aproape vom fi de poziția de a solicita un nou statut în relația cu Uniunea Europeană, care va deschide și noi programe de sprijin pentru țară. Prin urmare, nu trebuie să pierdem anul 2014, dar să începem imediat implementarea acestui acord, în paralel. Sigur că este important să obținem această decizie privind liberalizarea regimului de vize. Spuneam anterior că nu este un lucru simplu, și aici va trebui într-adevăr să identificăm toate posibilitățile și în relația cu Parlamentul European, cu toate țările membre să asiguram luarea acestei decizii până la sfârșitul anului viitor. Deci, va fi o muncă enormă și în această direcție. Dar, pe interior, toate aceste transformări pe care le-am pornit sunt importante, nu doar ca mesaj pentru Bruxelles, pentru alte capitale europene, în contextul liberalizării regimului de vize, ci și pentru cetățenii noștri. Noi facem aceste transformări în primul rând pentru noi. Ne propunem până la sfârșitul anului să adoptăm pachetul de legi privind reforma justiției. Cunoașteți faptul că deja în prima lectura l-am votat, vor urma dezbateri, amendamente, modificări, probabil, în textul unor proiecte, dar trebuie să finalizăm prin votarea lor în a doua lectură. Cu Procuratura Generală, ne dorim tot până la sfârșitul anului, cel puțin, în prima lectură să votăm aceste modificări. Neapărat, va trebui să solicităm și avizul Comisiei de la Veneția. Dar la începutul anului următor, va trebui să intrăm în faza pregătirii pentru votarea în a doua lectură. Dacă e să mă refer la rolul Parlamentului, este important să asigurăm și implementarea acestor legi, trebuie să fim mai eficienți în controlul parlamentar. Este o sarcină comună și a Parlamentului și a Guvernului. Eu cred că pe lângă aceste modificări la legi, privind eforturile de implementare a legilor este important să creăm în societate o atitudine de toleranță zero față de corupție. Doar prin legi nu vom putea schimba situația. Este o chestie de mentalitate și în actul de corupție, lucru cunoscut, nu participă doar cei care iau mită dar și cei care dau mită. Și trebuie să educăm cetățenii să nu meargă cu plicul și să-și rezolve problemele, dar trebuie să-i educăm să meargă pe căi legale. Astfel, tot corpul de deputați și funcționari de stat trebuie să fie conștienți de faptul că este un efort comun și trebuie implicată întreaga societate. Chiar dacă este un an electoral și, în condiții normale, poate partidele politice se gândesc mai mult la alegeri, în cazul nostru, ținând cont de această miză foarte importantă în relația cu Uniunea Europeană, în transformările de modernizare a țării, noi ar trebui să conștientizăm faptul că atunci va începe campania electorală când se va da startul oficial, dar trebuie foarte eficient să utilizăm acest timp, mai puțin să ne gândim la alegeri. Asta este și în interesul partidelor politice, fiindcă în cazul în care vom reuși acest lucru vom schimba și percepția cetățenilor, va crește încrederea cetățenilor în guvernare.

Apropo despre percepția cetățenilor… Este cunoscut faptul că potrivit sondajelor de opinie, procentajul adepților Uniunii Europene este relativ scăzut. A făcut suficient guvernarea pentru a le explica oamenilor care sunt avantajele integrării europene?

Într-adevăr, în anii anteriori, procentajul celor care optau pentru integrarea europeană era mai înalt în aceste sondaje. Personal, nu cred că a scăzut încrederea oamenilor în modelul european de dezvoltare sau în ideea Uniunii Europene. Cred, că toți cetățenii își dau seama, chiar dacă, poate, nici acest model european nu este perfect, dar nu s-a inventat nimic mai bun. Nu există altă opțiune pentru Republica Moldova cu atât mai mult cu cât suntem țară vecină cu UE și am fost sprijiniți de europeni în acest proces de modernizare a țării. Cred că scăderea încrederii oamenilor în guvernare a influențat negativ răspunsul lor la întrebarea privind integrarea europeană. Or, guvernarea pro-europeană este asociată de către oameni cu ideea europeană și toate acele greșeli comise anterior de către Alianța pentru Integrarea Europeană, sigur că au dus la scăderea încrederii cetățenilor și noi putem să schimbăm lucrurile doar prin realizarea acestei agende în relația cu UE și prin transformările pozitive realizate în Republica Moldova.

Republica Moldova și-a declarat cursul strategic de integrare europeană încă în anul 2005. De atunci au trecut ani buni și suntem abia la faza în care ne exprimăm speranța parafării Acordului de Asociere cu UE la summit-ul de la Vilnius. Ce ne-a lipsit în acești ani să fim la o etapă mult mai avansată în relația cu Bruxelles-ul?

Într-adevăr, încă în anul 2005 a fost semnat un Plan de acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană și acesta prevedea ca obiective majore și liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni și ridicarea relațiilor dintre RM și UE la un alt nivel, la un Acord de asociere. În comparație cu alte țări, s-a cam irosit timpul aici în Republica Moldova. De exemplu, Ucraina a început negocierile asupra Acordului de Asociere cu UE în 2008, iar Republica Moldova – abia în 2010, peste doi ani și jumătate. Desigur, guvernarea de atunci care, în mod declarativ, se arăta în favoarea integrării europene, paradoxal, acum, fiind în opoziție, și-a schimbat cu 180 de grade punctul de vedere referitor la cursul strategic privind viitorul țării. Guvernarea de atunci, nu era văzută cu ochi prea buni, pentru că, ei declarau una și în realitate făceau alta. A urmat acest an dramatic, 2009, evenimentele din aprilie și apoi alegerile anticipate și s-a pierdut o bună parte din timp. Dar, după 2009, cred că Moldova s-a mișcat foarte repede. Dacă vom compara ca timp, în raport cu alte țări, Republica Moldova și Uniunea Europeană au mers într-un ritm mai accelerat și cred că avem o performanță bună la acest capitol. Dacă vom parafa acum la Vilnius și vom semna anul viitor Acordul de Asociere, cred că am depășit în termene-record această restanță pe care am o aveam din perioada anterioară.

Partidul Comuniștilor, care nu mai agreează ideea integrării europene, este primul partid din Republica Moldova, ca pondere, potrivit sondajelor și ca reprezentare în parlament. Lipsa unui consens național între principalele partide politice, în ceea ce privește vectorul de dezvoltare a țării, nu poate fi un impediment în drumul spre integrarea și aderarea într-un viitor previzibil la Uniunea Europeană?

Este adevărat că Partidul Comuniștilor se mai bucură încă de un sprijin considerabil, după cum arată și sondajele. Eu cred că această scădere a celor care optează pentru integrarea europeană din ultimii ani, se datorează faptului că Partidul Comuniștilor și-a schimbat orientarea și, din această cauză, cei care sprijină PCRM se arată mai eurosceptici în aceste sondaje. În altă ordine de idei, bineînțeles, consensul național este foarte important când ai asemenea obiective și noi cunoaștem, prin comparație, situația țărilor vecine, România, Bulgaria, care deja sunt membre ale UE. Ele au avut un consens național, toate forțele politice din parlament, chiar și partidele extraparlamentare optau pentru integrarea europeană. Cu părere de rău, situația în prezent în Republica Moldova este alta. Este curios că în 2005, atunci când în Parlament s-a votat o declarație privind promovarea ”constantă și ireversibilă”, după cum era scris în acea declarație, a cursului spre integrarea europeană, atunci nu doar comuniștii aflați la guvernare au votat pentru, dar și cei din opoziție. Practic, unanim s-a votat acea declarație și asta cu 8 ani în urmă. Și acum, când ne apropiem de semnarea Acordului de Asociere ne confruntăm cu lipsa acestui consens politic. Este o situație care nu ne bucură deloc. Și în aceste condiții nu există o altă posibilitate decât ca majoritatea parlamentară, guvernarea să-și îmbunătățească nu doar performanțele în actul de guvernare, dar și strategia de comunicare cu cetățenii. Eu cred că toți cetățenii au un singur scop: să trăiască mai bine, să aibă salarii mai bune, să trăiască într-o țară modernă, civilizată în care să funcționeze legea. Dacă modelul european ne va ajuta să ajunge într-o astfel de situație, atunci cred că depinde și de noi în ce măsură vom reuși să motivăm cetățenii, să le explicăm și se va schimba până la urmă situația. În fiecare societate democratică alegerile sunt examenul. Pentru forțele politice, alegerile de la sfârșitul anului următor, desigur, vor juca un rol extraordinar de important și din acest punct de vedere.

Din punctul dumneavoastră de vedere, când vom putea vorbi despre ireversibilitatea cursului de integrare europeană al Republicii Moldova? În eventualitatea în care PCRM revine la putere în urma viitoarelor alegeri și așa cum acest partid acum se pronunță pentru Uniunea vamală, nu ne putem pomeni într-o zi că renunțăm la asocierea politică și economică pe care ne-o dorim cu UE?

Eu nu cred că Partidul Comuniștilor va reveni la guvernare. Vreau să vă amintesc faptul că, încă în campania electorală din 2001, comuniștii au venit cu lozinca aderării la Uniunea Rusia-Belarus. Comuniștii au fost acei care au înțeles, și ei chiar, că nu există o altă opțiune pentru dezvoltarea țării decât integrarea în Uniunea Europeană. Tocmai de aceea și au susținut acest curs spre integrarea europeană începând cu 2004 și 2005. O etapă importantă în ireversibilitatea cursului de integrare europeană va fi semnarea și ratificarea Acordului de Asociere. Se vor bate niște cuie, ca să spunem așa, în relația cu Uniunea Europeană. Dar procesul de integrare europeană este un proces continuu și finalitatea acestui proces este aderarea la Uniunea Europeană. Chiar dacă ai un Acord de Asociere semnat, dar dacă la guvernare nu sunt niște forțe politice sănătoase, care sunt ferme de a continua acest curs de integrare europeană, de a ajunge să obțină statutul de aderare la Uniunea Europeană, să desfășoare cu succes negocierile de aderare, atunci pot să intervină pauze nedorite, o stagnare în acest proces. De aceea, cred că este în interesul țării ca după următoarele alegeri să existe astfel de forțe sănătoase. Vor decide până la urmă cetățenii și în acest caz vom grăbi ziua când vom putea vorbi despre ireversibilitatea acestui proces.

Bineînțeles, pronosticurile nu sunt cel mai bun lucru în politică, dar, totuși, când credeți că Republica Moldova, în cazul în care-și face bine temele, ar putea deveni o țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană?

Eu, de regulă, încerc să nu mă lansez în asemenea discuții. Acum nu este și nici nu poate să fie clar, fiindcă va depinde de cum vom face să întrunim criteriile necesare pentru aderare, pentru că sunt niște criterii foarte clare, tehnice. Pe de altă parte, depinde și de situația din Uniunea Europeană, fiindcă trebuie să existe și această capacitate de absorbție, această decizie politică din cadrul Uniunii Europene de a discuta despre eventuale noi extinderi. Nu atât finalitatea acestui proces este importantă, cât fiecare stațiune din această cale. Care este interesul nostru? Chiar dacă mâine, să spunem prin absurd, vom deveni membri ai UE, dar vom avea același nivel de viață, aceeași situație în țară, aceasta nu va aduce nimic. Și invers, dacă vom ajunge să avem o țară cum sunt țările dezvoltate din UE, atunci nu va fi atât de importantă această finalitate și aderarea-însăși la UE. Este important să conștientizăm că aderarea înseamnă modernizarea țării, după modelul european, ținând cont de experiența țărilor dezvoltate din comunitate, și profitând de sprijinul pe care UE este dispus să ni-l ofere. Fiindcă au și ei interesul lor, nu doar să ne ajute pe noi, n-o fac doar din mărinimie, dar sunt și ei interesați ca la hotarul Uniunii Europene, să existe stabilitate, prosperitate. Ei sunt gata, inclusiv financiar, să contribuie la o astfel de securitate la hotarele lor. Cred că dacă vom accepta o astfel de filosofie, vom înțelege mai bine care sunt avantajele noastre în acest proces.

Faptul că Republica Moldova are hotar la vest cu o țară membră a Uniunii Europene, o țară vorbitoare de aceeași limbă, România, considerați, că acesta este un avantaj, un atu? Cum poate sprijini România, mai departe, Republica Moldova în acest drum european?

Apropo, eu cred că acest drum poate fi mai scurt pentru Republica Moldova, pentru că este un dezavantaj să fii țară mică, dar este un avantaj din punctul de vedere al reformelor pe care trebuie să le faci. Într-o țară mai mică, aceste reforme structurale pot fi făcute mai repede, și cu resurse mai mici, și asta înțeleg și europenii. Tocmai de aceea, ei consideră că Moldova ar fi un exemplu bun în cadrul Parteneriatului Estic, fiindcă aici, vorba lui Ștefan cel Mare, cu mijloace mici poți să faci lucruri mari. Eu cred că rolul României, este unul foarte important și nu doar pentru că este țară vecină, membră a UE, dar și ținând cont de faptul că avem relații deosebite cu această țară. Sunt și niște avantaje extraordinare, dacă mă refer la faptul că vorbim aceeași limbă și Acquis-ul comunitar, de exemplu, al cărui traducere este un efort considerabil pentru multe țări, în cazul nostru, noi putem să profităm de faptul că el déjà există. Eu cred că relațiile pe care le avem noi cu România, după 2009 încoace mai ales, sunt pe calea cea dreaptă. Cred că avem cu România o agendă deschisă, transparentă, pragmatică. Aceste declarații anterioare privind podurile de flori, care sunt frumoase și ele, sunt acum tot mai mult acoperite de proiecte comune. Eu cred că și noi și România înțelegem că doar cu sprijinul Uniunii Europene putem implementa proiecte regionale, dar pentru asta trebuie să avem o cooperare bilaterală bună. Ultimul proiect de anvergură care a început, este legat de construcția conductei de gaz, care va lega Iașul de Ungheni. Desigur, vor exista și alte posibilități, dar acum prioritare sunt cele legate de accesul nostru energetic la piața europeană. Tot așa cum Germania a sprijinit Polonia și a fost interesată să nu se afle la hotarul cu Uniunea Europeană, sprijinind Polonia să adere cât mai repede la UE. Acum polonezii sunt foarte implicați în relația cu Ucraina și își doresc același lucru. La fel, este interesul firesc, natural al României să sprijine Republica Moldova pentru ca noi să facem parte din UE și să fie strămutat acest hotar mai departe spre Est. Dacă mă refer la dimensiunea parlamentară a colaborării cu România, eu cred că și aici avem o relație foarte bună. În cadrul recentei mele vizite la București, m-am convins, dacă mai era cazul, de acest lucru. Avem discuții foarte bune cu colegii noștri din parlament. Sigur că în tot acest efort, pe care va trebui să-l depunem în ceea ce privește implementarea Acordului de Asociere și armonizarea cadrului legal național cu legislația europeană, trebuie să profităm foarte mult nu doar de aquis-ul comunitar care este tradus, dar și de experiența colegilor noștri din Parlamentul României. Mă refer aici nu doar la relațiile între deputați. Foarte importante sunt relațiile între secretariatele noastre, la nivel tehnic. Noi suntem bucuroși că avem și o comisie interparlamentară pentru integrare europeană, care începe să funcționeze tot mai bine și mai bine și care în acest an s-a întrunit de două ori în ședințe comune. Iarăși, este o platformă foarte bună. Eu văd foarte multe posibilități și există disponibilitatea României să ne ajute. Dar este important și noi aici la Chișinău să avem o agendă clară, să fixăm prioritățile și să știm unde să solicităm acest sprijin. O putem face doar noi. Nu putem aștepta ca cineva să vină și să facă ceva în locul nostru.

Regiunea transnistreană, care, deocamdată, scapă controlului autorităților de la Chișinău, se opune perspectivelor de integrare europeană a Republicii Moldova. Mai mult, în ultimul timp, liderii de la Tiraspol au făcut declarații de susținere a cursului spre Est. Ce șanse are Republica Moldova să-și atingă obiectivul strategic al drumului european, având un conflict nesoluționat?

Igor Corman: Cred că aceste declarații de la Tiraspol privind un alt curs de dezvoltare au la bază mai mult o motivație politică, decât una reală și sunt făcute sub presiune politică. În opinia mea, comunitatea de afaceri din regiunea transnistreană este interesată în relațiile cu Uniunea Europeană și cu țările membre ale UE. Apropo, exporturile regiunii spre Uniunea Europeană sunt mai mari decât pe alte piețe. Cred că și cetățenii din stânga Nistrului, la fel, sunt interesați să poată circula în spațiul european și dacă această decizie va fi luată la anul, ea va permite și cetățenilor din regiunea transnistreană, deținători de pașapoarte biometrice moldovenești, să beneficieze de acest drept. Bineînțeles, acum e o problemă. Dacă n-am fi avut-o, poate ne-am fi mișcat mai repede, dar, totodată, nu putem rămâne ostaticii acestei situații. Cred că toate succesele noastre pe calea integrării europene și a modernizării țării, când vom avea alt nivel de viață, alte salarii, alte pensii, vom deveni mai atractivi pentru cei din stânga Nistrului și atunci vom crea o bază mai serioasă pentru discuții în vederea identificării unei soluții politice. Chiar dacă este o perspectivă pe termen mediu și lung, trebuie să ne ținem de această strategie și în paralel să nu uităm de regiunea transnistreană, să creăm cât mai multe poduri, să implicăm cetățenii de acolo în cât mai multe proiecte comune. Așa cum spuneam, regimul liber de vize va avea un impact pozitiv și asupra lor. Faptul că ei n-au dorit să participe la negocierile privind Acordul de Comerț Liber cu Uniunea Europeană, cu părere de rău, ne-a făcut să optăm pentru prelungirea preferințelor comerciale autonome asupra Transnistriei până la 1 ianuarie 2016. Interesul nostru este să atragem regiunea transnistreană în toate aceste procese de integrare europeană. Pas cu pas, ei vor vedea care sunt beneficiile și cred că situația se va schimba.

Cum credeți, după Vilnius s-ar putea deteriora relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană? Avem relații comerciale importante cu această țară. Putem spune că aceste raporturi deja au avut de suferit în ultimul timp.

Este regretabil că există această confruntare geopolitică. Însăși ideea Parteneriatului Estic, atunci când a fost lansată în 2009 la Praga, nu a fost orientată împotriva Federației Ruse. La fel noi, aici în Republica Moldova, suntem interesați să nu existe o contradicție între un vector de dezvoltare al țării și relațiile cu partenerii din Est. Eu personal nu văd atât o alegere geopolitică în cursul nostru de integrare europeană cât una civilizațională. Această integrare europeană este un model de dezvoltare de care noi îl acceptăm. Și Federația Rusă este foarte interesată să semneze un parteneriat de modernizare cu Uniunea Europeană, la fel și Federația Rusă este interesată să aibă regim liber de vize cu UE. Noi avem Acordul de comerț liber în spațiul CSI, acum ne dorim să avem acest Acord de comerț liber cu țările membre ale UE. Sunt niște contradicții artificiale. Este în interesul nostru să purtăm dialogul cu partenerii ruși, să le explicăm acest lucru. Nu este neapărat, de fiecare dată, să venim cu aceleași reacții pe care le auzim din partea unor oficiali ruși. Sper ca după summit-ul de la Vilnius, situația să nu se înrăutățească, ci din contra, spiritele să se calmeze. Nu există nimic în ceea ce facem noi care ar veni în contradicție cu interesele Federației Ruse. Noi suntem interesați să păstrăm accesul pe piața rusă. Suntem interesați să purtăm un dialog normal atunci când vorbim despre livrarea de gaze în țara noastră, când vorbim despre moldovenii care muncesc acolo. Vreau să rămân optimist că ne va reuși, dacă noi inteligent și cu răbdare vom discuta. Trebuie să încercăm de fiecare dată să vedem dacă există anumite probleme, să le soluționăm, fără ca acestea să fie politizate. Este un fapt regretabil, dacă ne referim la ceea ce s-a întâmplat în cazul exportului de vinuri. Noi sperăm ca aceste instrumente, pe care le avem și Acordul de comerț liber cu spațiul CSI și care reiese din calitatea țării noastre de membră a Organizației Mondiale a Comerțului, să fie luate ca bază și această problemă să dispară. Federația Rusă tot înțelege că un parteneriat veritabil îl poate avea cu UE. Și în atare situație, noi, cei care suntem aici la mijloc, ar fi bine să avem posibilitatea, fără aceste presiuni geopolitice, de a profita de relațiile și în Vest și în Est astfel încât să ne putem dezvolta, să avem un viitor mai bun pentru țară.

Dacă ați observat și din mass-media, tema summit-ului de la Vilnius este, practic, dominantă în agenda publică. De ce este atât de important acest summit?

Acest summit are o încărcătură simbolică destul de mare, deși, pentru a-i înțelege importanța, poate ar trebui să mai așteptăm să treacă ceva timp și atunci este mai ușor de încadrat în plan istoric. Acest summit de la Vilnius, în cazul în care noi vom merge în continuare pe calea integrării europene, el nu va fi cel mai important, vor urma altele și mai importante, care vor atesta noi relații cu Uniunea Europeana. Această competiție geopolitică între Uniunea Europeană și Federația Rusă explică, în mare măsură, agitația mare în jurul Summit-ului de la Vilnius. Dar, ne vom trezi pe 30 noiembrie, după acest summit, vom privi în viitor, se vor mai calma spiritele și respectiv aceasta competiție geopolitică se va mai domoli. Eu cred că este în interesul Moldovei să avem o situație de liniște în această regiune.