Profesorul a precizat că standardul de aur în tratamentul insomniei este terapia cognitiv-comportamentală. Persoana trebuie să-și dea seama din ce cauză suferă de insomnie, să-și modifice modul de viață. „Nu toți conștientizează importanța somnului sănătos. Persoanele trebuie să se culce până la ora 23.00. Secreția maximă a hormonului melatoninei, care induce și menține somnul, începe până la ora 21.00, iar pe la ora 3 noaptea încolo începe a scădea. Și la ora 4 se produce cortizol, care este hormonul activității”, a explicat doctorul habilitat în științe medicale.

O patologie mascată reprezintă sindromul de apnee în somn care se caracterizează prin episoade repetate de pauze respiratorii în timpul somnului. „Persoanele nici nu își dau seama că sunt bolnave, dar după statistică ar trebui să fie numai în Chișinău 28 de mii de persoane cu apnee de diferit grad”, a spus Victor Vovc.

Inga Pasecinic, administrator al Centrului Strategii și Politici de Sănătate, a afirmat că în contextul pandemiei și perioadei post-pandemice tulburările de somn reprezintă o problemă mare, consecința COVID-ului suportat. Medicii de familie, medicii specialiști se confruntă în practica lor zilnică cu pacienții care suferă de tulburări de somn.

Ziua mondială a somnului a fost marcată în Republica Moldova cu o conferință științifico-practică care a abordat subiecte de actualitate în domeniul somnologiei, precum: tulburările de ventilație pulmonară în somn, insomniile, tulburările de somn la copii. Evenimentul a fost organizat de Catedra de fiziologie a omului și biofizică a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, în comun cu Centrul Republican de Somnologie din cadrul Institutului de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”.