”A fost fum alb”, a declarat Tsakalotos, folosind un termen asociat alegerii unui papă.

El a arătat că negocierile pentru un acord tehnic s-au încheiat pentru toate problemele, creând condițiile pentru discuțiile referitoare la relaxarea condițiilor de rambursare a datoriilor.

Negocierile referitoare la acord, care include reforme ale muncii și în sectorul energetic, precum și reduceri de pensii și majorări de taxe, au trenat de șase luni, în principal din cauza divergențelor dintre Uniunea Europeană și FMI legate de țintele fiscale.

Grecia trebuie să adopte noile măsuri înainte ca miniștrii de Finanțe din zona euro să aprobe deblocare finanțării. Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze datorii de 7,5 miliarde de euro scadente în luna iulie. Următoarea reuniune a Eurogrup este programată pe 22 mai, când va fi discutată și reducerea datoriei publice a Greciei.

În cadrul reformelor, Atena a promis să reducă pensiile cu 9% în 2019 și pragul veniturilor neimpozitate în 2020, pentru a genera economii echivalente cu 2% din PIB.

Dacă performanțele obținute vor fi peste așteptări, autoritățile vor putea activa un set de măsuri care să compenseze impactul măsurilor suplimentare de austeritate, care vor include în mare parte reduceri de taxe.

În urma acordului de marți, creditorii vor decide probabil țintele de surplus bugetar primar pe termen mediu, acesta fiind un element central pentru relaxarea serviciului datoriilor.

FMI consideră că Grecia nu va putea continua să obțină excedente bugetare dacă nu va adopta noi măsuri de austeritate și nu va beneficia de restructurarea datoriei publice din partea UE.

Într-un proiect de document obținut de Reuters, Fondul susține că Grecia poate ajunge la un surplus al bugetului primar de 2,2% din PIB în 2018 și va ținti un excedent anual de 3,5% din PIB în perioada 2019-2021, dacă va adopta noile măsuri convenite cu creditorii. Documentul sugerează ca ținta de surplus bugetar să fie redusă ulterior la 1,5% din PIB.

Creditorii din zona euro consideră că Grecia trebuie să menâină un excedent bugetar de 3,5% din PIB o perioadă mai lungă de timp.