Președintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a condus discuțiile dintre miniștrii de Finanțe ai celor 19 state din zona euro. El a declarat că încă mai trebuie rezolvate câteva probleme înainte de finalizarea evaluării, inclusiv un acord asupra reformelor și a strategiei fiscale pe termen mediu a Greciei.

"O finalizare a rapidă a celei de-a doua evaluări a programului de asistență financiară este în interesul tuturor", le-a declarat jurnaliștilor Dijsselbloem.

El și-a exprimat optimismul prudent în rezolvarea tuturor divergențelor, apreciind că economia elenă s-a redresat mai rapid decât se estima și se pare că au fost depășite țintele fiscale pe 2016.

"Încă trebuie să ajungem la un acord privind reformele de pe piața forței de muncă, din sectorul energiei și alte domenii", a afirmat șeful Eurogrupului, adăugând că echipele de experți ar putea reîncepe curând la Atena evaluarea programului de asistență financiară.

Discuțiile vor continua până la viitoarea reuniune a Eurogrupului, programată în 20 februarie.

"Grecia nu va adopta noi măsuri pentru majorarea veniturilor, pe lângă cele acceptate în schimbul programului de asistență financiară", a afirmat miercuri premierul Alexis Tsipras, pe fondul sporirii divergențelor cu creditorii internaționali.

"Susțin categoric că nu este cazul să adoptăm noi măsuri pe lângă cele anunțate deja și, în special, nu pentru perioada de după încheierea programului de asistență", a declarat Tsipras, într-un interviu acordat publicației elene I Efimerida Ton Syntakton.

Al treilea pachet de asistență financiară obținut de Grecia — în valoare de 85 de miliarde de euro — prevede un program masiv de privatizare. Banii obținuți vor fi folosiți la achitarea împrumuturilor primite pentru recapitalizarea băncilor și pentru finanțarea investițiilor.

Creditorii internaționali vor ca Grecia să obțină și să mențină un excedent primar, după plata dobânzilor, de 3,5% din PIB, dincolo de 2018.