Potrivit expertului, stânga pro-rusă din Republica Moldova este divizată în PSRM și partidele din grupul Șor. Ambele tabere sunt conectate la Moscova. Cu toate acestea, ele nu împărtășesc simpatii reciproce. 

Dacă pentru PSRM se urmărește acumularea unui număr cât mai mare de deputați în viitorul Legislativ, pentru formațiunile din „grupul Șor” nu este obligatoriu să aibă reprezentanță parlamentară. Mai degrabă, aceste formațiuni vor avea rolul de a hărțui actuala putere proeuropeană de la Chișinău. 

În Republica Moldova, spre deosebire de Europa, partidele suveraniste, și ele în creștere, nu se plasează pe poziții de extremă dreaptă, ci pe centru sau centru-stânga a eșichierului politic. Din cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din 2024, opt au avut profil politic de suveraniști, potrivit lui Ion Tăbârță.

O parte din aceste partide sunt realmente proiecte politice pro-ruse îmbrăcate în haine proeuropene. Scopul unei astfel de camuflări doctrinare, pusă la cale de către experții în tehnologii politice de la Kremlin, este de a rupe cât mai mult din electoratul moderat proeuropean, dar dezamăgit de actuală guvernare de la Chișinău. Putem presupune, nu fără temei, că printre aceste forțe se numără Blocul „Alternativa” (format din Mișcarea Alternativa Națională, condusă de Ion Ceban; Partidului Dezvoltării și Consolidării din Moldova, în frunte cu Ion Chicu; Partidul Acțiunii Comune-Congresul Civic, al cărui lider este Mark Tkaciuk; și din Alexandr Stoianoglo, contracandidatul Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din 2024). De asemenea, la categoria partidelor suveraniste trebuie trecut și Partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, care desfășoară o politică activă anti-PAS, și asupra căruia, la fel, planează suspiciunea că are avea conexiuni cu Moscova, spune Ion Tăbârță.

Este justiția din Republica Moldova pregătită pentru a-i face față lui Veaceslav Platon, supranumit „raiderul numărul 1 din spațiul CSI”? - se întreabă într-un editorial redactorul-șef al Ziarului de Gardă, Victor Moșneag, după reținerea recentă de către autoritățile britanice a controversatului om de afaceri în vederea extrădării.

„Veaceslav Platon este unul dintre cei care ani la rând a avut o mare influență asupra sistemului judecătoresc din Republica Moldova, dacă ne amintim de atacurile raider orchestrate cu ajutorul unor judecători, dar și de alte dosare examinate în favoarea lui sau a firmelor pe care le gestiona prin interpuși”, explică editorialistul.

Gestionarea dosarelor lui Platon este, probabil, ultimul test pentru justiția din Republica Moldova. De rezultatele acestui test va depinde nu doar soarta țării și parcursul ei din următorii ani, ci și însăși soarta justiției, atenționează Victor Moșneag. „Pentru că, dacă justiția ar pica testul, iar când zic asta, mă refer la faptul că l-ar achita sau elibera pe Platon, atunci ea nu va mai trebui doar reformată, ci destructurată cu totul, definitiv și irevocabil, pentru că alte soluții chiar nu ar mai fi posibile.”

Și odată cu destructurarea justiției, ar trebui destructurați politic și nu doar, cei care s-au ocupat de reformarea ei, în special cei care s-au ocupat de asta în ultimii trei ani și jumătate.

„Sunt sigur că toți cei implicați în procesul de extrădare a lui Platon și de examinare a dosarelor acestuia sunt conștienți de acest lucru”, concluzionează Victor Moșneag în editorialul din Ziarul de Gardă.

„MARIA – REGINA MARII UNIRI - între sacru și profan”, este titlul mesajului transmis de Ambasadoarea Iuliana Gorea Costin și publicat de portalul Deschide.md, în contextul în care, la 27 martie curent, urmează să fie inaugurată Statuia Reginei-Mamă în centrul Chișinăului, o inițiativă a Asociației „Monumentum” condusă de avocatul Iulian Rusanovschi.

Unii dintre românii basarabeni au avut norocul de a avea bunici care au trăit în vremea României Mari. Deși păreau resemnați cu un destin potrivnic, aceștia își depănau cu nostalgie amintirile în care familia regală și România Mare reverberau în ecoul unei națiuni mărețe, unite prin demnitate și hotărâre fermă. Prin procesul de trezire națională, cunoscut în istoria recentă a Moldovei de Răsărit drept Renaștere Națională, ne-am recâștigat dreptul la limbă și istorie română, deschizând noilor generații accesul la patrimoniul nostru cultural. Astfel, alături de faptele eroice ale poporului român, de lupta domnitorilor viteji pentru apărarea gliei strămoșești, povestea Reginei Maria – Regina Marii Uniri – rămâne una fascinantă. Jurnalul său, mărturie a trăirilor sale profunde, denotă măreția unui suflet impregnat cu destinul poporului român, potrivit Iulianei Gorea Costin.

„Dragi compatrioți, în aceste vremuri tulburi, este mai necesar ca oricând să ne amintim cine am fost și cine suntem! Statuia Reginei Maria, alături de monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, simbolizează dreptul nostru la identitate, la libertate, la spiritul nostru renăscut, nemuritor și mereu biruitor”, se arată în mesajul ambasadoarei Iuliana Gorea Costin semnat din partea Asociație de Dezvoltare pentru România.

„Violența nu are granițe: abuzatori pot fi și în familiile cu venituri mari și funcții înalte”, spune directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, Viorica Țîmbalari, într-un articol publicat de Agenția de presă IPN.

Practica arată că femeile ar pleca din familiile abuzive, doar că nu sunt asigurate financiar pentru a face acest pas. Un alt motiv care le împiedică să iasă din relația abuzivă este faptul că sunt șantajate de parteneri că le vor lua copiii.

„Tara noastră ar trebui să se îngrijească și noi, în programul de prevenire, avem această componentă – împuternicirea economică a femeilor, ca ele să poată să ia acele decizii și să nu fie dependente financiar de agresor”, susține Viorica Țîmbalari.

Practica arată că este un stereotip că violența ar persista doar la sate, în familii social vulnerabile, cu venituri mici. Abuzatori pot fi și în familii cu venituri mari, cu funcții înalte și în familii de intelectuali. Diferența este că aceste familii se vor gândi mai mult până să raporteze abuzul, spre deosebire de cele din mediul rural, unde raportările sunt mai frecvente, spune directoarea agenției.

La numărul de telefon: 0 8008 8008 o femeie are posibilitatea să se informeze anonim despre ce poate să facă dacă este victimă a violenței.