El a spus că partenerii transatlantici ar trebui să acționeze împreună pentru a-și apăra interesele și valorile comune și a deplâns lipsa unei acțiuni coordonate în timpul administrației fostului președinte Donald Trump.

Președinția lui Trump a fost marcată de o presiune intensă asupra Germaniei în legătură cu neîndeplinirea obligațiilor Berlinului privind cheltuieli de apărare mandatate de alianța militară NATO, insistența Germaniei de a cumpăra gaze naturale rusești și politicile comerciale.

De asemenea, Trump a iritat puterile europene ieșind din acordul nuclear semnat în 2015 cu Iranul, încheiat când Biden era vicepreședinte în administrația lui Barack Obama, precum și prin exercitarea de presiuni pentru a exclude compania chineză Huawei din rețelele europene 5G.

"Sper că vom putea reveni la o poziție comună transatlantică cu privire la sancțiuni țintite, ceva ce nu a fost posibil în ultimii patru ani", a declarat Maas la un eveniment asupra relațiilor SUA-Germania organizat de Brookings Institution, o organizație privată nonprofit.

Germania a impus sancțiuni Rusiei împreună cu partenerii săi din Uniunea Europeană pentru înarmarea de către Moscova a forțelor separatiste în Ucraina și atacurile asupra oponenților președintelui Vladimir Putin.

Cancelarul Angela Merkel a apreciat că gazoductul aproape finalizat Nord Stream 2 care va aduce gaz rusesc în Germania este un proiect comercial. Ea a respins cererile lui Trump de a renunța la proiect și a cumpăra gaz lichefiat din Statele Unite, în loc să fie dependentă de Rusia lui Putin pentru energie.

Germania a luat în ultimele luni măsuri pentru a satisface preocupările americane, extinzându-și misiunea militară în Afganistan și intenționând să trimită o navă de război în Marea Chinei de Sud, unde Washingtonul afirmă că libertatea de navigație este amenințată de China.

Anul trecut, Germania a adoptat o lege de asigurare a unui nivel ridicat privind securitatea IT ce vizează producătorii de echipamente de telecomunicații pentru rețelele de generație următoare, precum Huawei din China, deși legislația nu respectă interdicția generală de utilizare a produselor fabricate de cel mai mare producător mondial - așa cum a cerut Washingtonul.