Lituania a propus țărilor din UE mai multe măsuri deoarece situația din Georgia „se deteriorează drastic”, notează sursa citată.

Miniștrii europeni de externe ai UE au discutat succint situația la o întâlnire pe 23 iunie, dar planifică să revină asupra ei la reuniunea din 15 iulie, înainte de încheierea sesiunii.

Deși discuția a fost scurtă, mai multe state membre și-au exprimat sprijinul pentru o reacție mai fermă.

Potrivit unor oficiali europeni care au vorbit Europei Libere sub protecția anonimatului, Ungaria a pledat pentru o cooperare mai strânsă cu Tbilisi, în timp ce Austria a avertizat împotriva unor măsuri care ar împinge Georgia în sfera de influență a Rusiei.

În ultimul an, din cauza lipsei de consens între statele membre, UE a avut dificultăți în formularea unei strategii clare față de guvernul Visului Georgian, partidul care se află la putere în Georgia din 2012 și care și-a reînnoit mandatul în alegerile parlamentare din 2024, marcate de acuzații de fraudă.

Pe 29 iunie, mii de georgieni au participat la o nouă demonstrație antiguvernamentală la Tbilisi, într-un protest maraton declanșat de presupusa fraudare a alegerilor din octombrie și intrat în a 214-a zi.

Bruxellesul a impus deja vize pentru deținătorii de pașapoarte diplomatice georgiene, a întrerupt întâlnirile la nivel înalt și a încercat redirecționarea unor fonduri dinspre guvern către societatea civilă.

Dar măsuri mai dure ca introducerea de sancțiuni individuale împotriva liderilor Visului Georgian au fost blocate la începutul lui 2025, în special de Ungaria și Slovacia.

Ce propune Lituania: vizele și Acordul de Asociere

În documentul de o pagină văzut de Europa Liberă, Lituania propune să se revină asupra sancțiunilor personale împotriva unor lideri ai Visului Georgian.

Alte măsuri vizează suspendarea finanțărilor pentru proiectele de infrastructură din Georgia, dar acestea sunt dificil de implementat, deoarece implică fonduri deja alocate sau țări din regiune.

O altă idee este creșterea sprijinului pentru jurnaliști independenți, organizații civice și diplomați georgieni demiși, însă bugetul UE este deja subțiat, după umplerea unor goluri lăsate de retragerea Statelor Unite prin lichidarea USAID.

Șefa politicii externe și de securitate a UE, Kaja Kallas, a sugerat sancționarea judecătorilor implicați în condamnarea liderilor opoziției și a activiștilor, o tactică folosită inițial și în cazurile Rusiei și Belarusului.

Dar cele mai sensibile propuneri vizează suspendarea regimului liberalizate de vize și a Acordului de Asociere UE-Georgia.

Anularea de tot a regimului de vize pentru toți cetățenii georgieni este puțin probabilă, fiind considerată o măsură disproporționată.

Totuși, documentul lituanian sugerează stabilirea unui termen-limită pentru ca autoritățile de la Tbilisi să răspundă criticilor legate de drepturile fundamentale, semnalate într-un raport al Comisiei Europene din 2024.

Suspendarea regimului fără vize pentru anumite categorii (de exemplu oficiali guvernamentali) ar fi mai fezabilă și poate fi adoptată doar cu votul unei majorități calificate a membrelor UE (adică nu poate fi blocată prin veto de țări ca Ungaria).

În ceea ce privește Acordul de Asociere, aflat în vigoare din 2016 și care include și zona de liber schimb DCFTA, Comisia Europeană ar putea fi mandatată să verifice posibile încălcări, în special ale articolului 2 – privind respectarea drepturilor fundamentale. O astfel de revizuire a fost deja realizată recent în cazul Israelului.

Suspendarea totală a acordului ar necesita unanimitate, dar înghețarea unor părți ale sale ar putea fi decisă și ea cu o majoritate calificată, iar asemenea decizii ar marca o schimbare semnificativă în politica UE față de Georgia.