Noi tehnologii în energie - Lupta împotriva schimbărilor climatice: de la acțiune de salvare la principalul mecanism de dezvoltare economică al UE

  • 22 Iunie 2021 11:16
Noi tehnologii în energie - Lupta împotriva schimbărilor climatice: de la acțiune de salvare la principalul mecanism de dezvoltare economică al UE

Asigurarea necesarului energetic a fost și va rămâne o preocupare primordială a societății, fie că vorbim de criza resurselor din anii 1970 sau de pericolul pe care această industrie îl are asupra stabilității climatice, așa cum s-a descoperit în anii 1990. Mai mult decât nevoia directă de a identifica surse curate și economic fezabile de energie, problema schimbărilor climatice a devenit un subiect de identitate și controversă politică. În Uniunea Europeană, lupta împotriva schimbărilor climatice a tranzitat de la statutul de acțiune de salvare la cel de principal mecanism de dezvoltare economică și de obiectiv politic unificator, spune Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei (CRE) și CEO al Adrem, scrie AGERPRES.

O cursă acerbă a fost declanșată, având ca obiectiv dezvoltarea unor soluții care mai de care mai inovative pentru producția de energie din surse regenerabile care să asigure atât necesarul de energie termică, de energie electrică sau de combustibil pentru asigurarea transportului curat, afirmă el.

Desigur că în această cursă au existat învinși și câștigători, omenirea a învățat ce și cum este fezabil în acest domeniu. Această cursă continuă și unii ar spune că suntem numai la începutul ei, sume fabuloase fiind investite în cercetare și speranțe imense fiind puse în slujba unor idei tehnologice futuriste.

"Energia nu este o invenție umană și face parte din fibra de bază a universului, oamenii încercând încă din timpuri străvechi să o domesticească în beneficiul propriu. În prima etapă a dezvoltării industriale, resursele de bază pentru producerea energiei au fost cele fosile (cărbune, petrol și mai târziu gaz). Au trebuit să treacă mai bine de 30 de ani pentru a înțelege efectul pe care rezultatul utilizării acestor resurse îl are asupra mediului, prin eliberarea carbonului sub forma de CO sau CO2. Încălzirea globală a devenit astfel principala preocupare a specialiștilor în energie. Atenția acordată resurselor regenerabile precum energia vântului, a soarelui, a valurilor sau a hidrogenului chiar, datează încă de la începutul secolului XX. Numai pentru referință, în anul 2019 consumul mondial primar de energie era reprezentat astfel: 27% de cărbune, 24% de gaz, 33% de petrol, 4% de nuclear și 12% de regenerabile, din care 7% reprezentat de hidroenergie. Tot pentru a înțelege presiunea pe care utilizarea surselor de energie o are asupra mediului, trebuie luat în considerare evoluția consumului total de energie între anii '60- circa 40.000 TWh și anii 2020- circa 160.000 TWh, adică o creștere cu 400% a consumului primar. Coroborând și cu datele referitoare la surse, înțelegem de ce impactul asupra mediului este o problemă reală", spune Bodea.

Principala problemă a adopției surselor regenerabile este reprezentată de costurile de investiție și în unele situații de operare ale sistemelor bazate pe acestea. Este motivul pentru care țările dezvoltate au acceptat creșterea costului energiei, adoptând astfel un procent mai mare de regenerabile (de exemplu în UE resursele regenerabile reprezintă în 2019 circa 20%, în comparație cu datele prezentate mai sus, unde la nivel mondial acestea reprezintă numai 12%), a arătat el.

Există și alte piedici în operarea sistemelor de generare de electricitate bazate pe surse regenerabile și anume aceea a intermitenței acesteia.

"Fie că vorbim de energia eoliană sau cea solară, cuplarea (obligatorie atunci când vorbim de electricitate) între consum și producție face dificilă utilizarea acestora pentru o valoare care să depășească maximum 20-30% din consumul total. Această realitate a transformat subiectul stocării energiei în "vedeta" domeniului", a precizat reprezentantul CRE.

Potrivit acestuia, o altă dinamică care dă speranțe creșterii ponderii utilizării surselor regenerabile este reprezentată de evoluția eficienței sistemelor bazate pe acestea (de exemplu, dacă în anul 1975, costul per wp al generării pe bază de panouri fotovoltaice era de 108 dolari SUA, în anul 2010 acesta era de numai 1,3 dolari SUA), și de evoluția IT&C și a digitalizării care face operarea sistemelor de transport și distribuție a energiei electrice mult mai flexibilă.

"Este dificil și dureros să acceptăm creșterea prețurilor la energie pentru a permite adopția a cât mai multe surse regenerabile, cu atât mai mult cu cât există zone sărace (numai 50% din populația Africii are acces la electricitate) unde costurile cu energia reprezintă un procent foarte ridicat din bugetul familiilor. Este o măsură de responsabilitate socială acțiunea de a contribui la ecuația energie-climă, iar atitudinea pro-eficiență energetică este cea mai lăudabilă, cunoscând faptul că cea mai valoroasă energie este aceea salvată de la consum", a completat Corneliu Bodea.

În România, toți oamenii contribuie financiar la susținerea energiei verzi. Producția de energie din surse regenerabile este încurajată prin mecanismul de certificate verzi, pe care le plătesc, în factură, toți consumatorii.

Producătorii de energie verde primesc gratuit astfel de titluri, pe care le vând apoi pe o piață specializată, pentru un câștig în plus față de prețul propriu-zis al energiei.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Istoria la pachet cu Gheorghe Cojocaru
Meteo Chișinău
15,24
Cer senin
Umiditate:33 %
Vint:5,14 m/s
Sun
9
Mon
9
Tue
10
Wed
16
Thu
17
Arhivă Radio Chișinău