Geopolitica electoralei 2023 în Republica Moldova: scenarii, prognoze. Op-Ed de Anatol Țăranu

  • 20 Octombrie 2023 08:10
Geopolitica electoralei 2023 în Republica Moldova: scenarii, prognoze. Op-Ed de Anatol Țăranu

Pe 5 noiembrie curent în Republica Moldova vor avea loc alegeri generale locale, care se vor desfășura după un nou Cod electoral, adoptat în decembrie 2022. Noua redacție a Codului electoral vine cu mai multe modificări ce reglementează procesul electoral și care vor fi aplicate în actualul scrutin, în final urmând să fie aleși pentru un mandat de patru ani 898 de primari și 11 058 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunale și sătești). Pentru funcțiile de primar vor concura peste 3 900 de candidați înregistrați, iar pentru mandatele de consilier în consiliile locale – peste 56 mii de persoane. Pentru ca alegerile să fie valide, la urnele de vot trebuie să prezinte cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție.

Condiții generale știrbite din start

Ca și în precedentele șapte exerciții electorale de acest tip desfășurate în Republica Moldova de la proclamarea Independenței, alegerile locale legale și de data aceasta nu vor avea loc în localitățile din stânga Nistrului și în municipiul Bender, reconfirmând pe această cale caracterul știrbit al integrității teritoriale a statului moldovenesc. Actuala a opta ediție a alegerilor locale din Republica Moldova va avea loc în condițiile unei reforme administrativ-teritoriale amânate, când structura administrației locale este caracterizată printr-o fragmentare pronunțată, cuprinzând, după datele din anul 2018, un număr de 896 de autorități publice locale de nivelul I (orașe, sate, comune și municipii) și 35 autorități publice locale de nivelul II (32 raioane, mun. Chișinău și Bălți, unitatea teritorială autonomă Găgăuzia), numărul mediu de locuitori ai unităților de nivelul I fiind practic cel mai mic din regiune. Aproximativ o treime din numărul total al unităților administrativ-teritoriale de nivelul I au mai puțin de 1500 locuitori, ce reprezintă pragul minim stabilit de lege pentru formarea unei unități administrativ-teritoriale, iar 89% din unitățile de nivelul I au o populație sub 5000 locuitori.

Cea mai sumară analiză demonstrează o dependență pronunțată dintre capacitatea fiscală și cheltuielile administrative de mărimea unităților administrativ-teritoriale. Localitățile mici colectează în general mai puține venituri din surse locale pentru finanțarea cheltuielilor proprii, fiind caracterizate de dezechilibre fiscale mai pronunțate, totodată acestea alocă resurse mai mari, ca pondere în bugetele locale, pentru finanțarea cheltuielilor administrative. Mai mult, este cunoscut că doar 10% din unitățile administrative de nivelul I își pot acoperi cheltuielile administrative din contul veniturilor proprii.

Polarizarea scenei politice

În aceste condiții, majoritatea covârșitoare a viitorilor edili locali de toate nivelele în activitate sa de aleși în organele autoadministrării locale se găsesc în dependență critică de alocările de la bugetul de stat centralizat, în acest fel autonomia lor decizională fiind drastic limitată de această dependență bugetară. În aceste condiții, gradul de democratizare a autoadministrării locale în Republica Moldova este extrem de jos, fapt ce se regăsește și în procesul de desfășurare a scrutinelor electorale la nivel local, listele electorale ale deținătorilor pârghiilor bugetare fiind cele mai preferate de solicitanții de demnități administrative în cadrul alegerilor locale. Toate aceste provocări subliniază importanța unei reforme administrativ-teritoriale complexe, dar care așa și nu a fost pusă în aplicare de toate guvernările declarate europene până în ziua de azi.

În condițiile sistemului autoadministrării locale nereformat campania electorală din acest an în Republica Moldova se manifestă, în linii mari, printr-o polarizare a scenei politice după principiul – unul împotriva la toți ceilalți. Victoria electorală covârșitoare a PAS din 2021, a stimulat refuzul evident al partidului de guvernământ de a crea alianțe politice, forțându-i  pe toți ceilalți actori politici de la dreapta la stânga, pro-ruși sau pro-europeni să devină adversari activi ai PAS. Întregul spectru politic din Republicii Moldova se poziționează în această campanie într-un fel de oponent al actualei guvernări. Această polarizare a scenei electorale survine pe fundalul indiciilor despre scăderea popularității guvernării, care se confruntă cu efectele războiului din Ucraina – o rată ridicată a inflației după scumpirea carburanților, gazelor, alimentelor –, în timp ce reforma justiției și combaterea corupției avansează supărător de lent.

Fragmentarea în mai multe tabere politice: tabăra ne. 1

Totodată, această linie generală de divizare a câmpului electoral moldovenesc este suplimentată și de o altă fracționare principială în tabere politice ale concurenților electorali. Principala frântură este de natură geopolitică cu conținut de alegere de civilizație pentru dezvoltarea de mai departe a Republicii Moldova.

Prima tabără este reprezentată de formațiunile politice și candidații independenți de orientare pro-europeană, din care face parte și partidul de guvernământ PAS. Această aglomerație este compusă, pe de o parte, din subiecți politici cu biografie electorală alterată de înfrângerea apăsătoare în alegerile parlamentare precedente în fața PAS, dornici de revanșă. Pe de altă parte, în competiție au intrat formațiuni constituite recent, cu lideri ambițioși și dornici de afirmare, dar cu structuri teritoriale în proces de instituire și deocamdată fără priză largă la electorat. Pentru toți ei este caracteristică dorința de a strâmtora PAS-ul necooperant în planul edificării pe scena politică moldovenească a unui pol politic pro-european unit. Toți oponenții PAS-lui din tabăra pro-europeană critică guvernarea pentru slaba eficientă a politicilor de integrare europeană, afirmând că aportul lor pe această dimensiune va fi categoric mai productiv.

Din tabăra pro-europeană prin definiție fac parte și formațiunile unioniste, dar care și în acest scrutin dau dovada incapacității de a învăța lecțiile eșecurilor electorale precedente, rămânând dezbinate și cu un leadership defectuos.

Tabăra nr. 2

Pe altă parte a baricadei geopolitice electorale se găsesc formațiunile politice de orientare pro-Moscova, pentru care alegerile locale sunt o posibilitate  de a începe procesul legal de reîntoarcere la putere cu schimbarea iminentă a vectorului european de dezvoltare a Republicii Moldova. Aceste forțe politice se eschivează să condamne deschis agresiunea rusă în Ucraina și acuză guvernarea că a compromis relațiile bilaterale cu Rusia în detrimentul intereselor economice moldovenești. Miza acestui mesaj electoral se pliază pe atașamentul tradițional al unor segmente consistente ale societății moldovenești la simpatiile rusofile, cum ar fi, de exemplu, cele caracteristice zonei populate de etnicii găgăuzi.

Tabăra nr. 3

În peisajul electoral moldovenesc s-a înscris și a treia tabără de actori politici, care pe parcurs s-au desprins formal de foștii colegi din stânga pro-rusă și care în prezent se eschivează de la o asociere deschisă cu interesele Moscovei, folosind în formularea mesajelor sale electorale retorica pro-europeană. Deosebit de puternice aceste forțe se simt la Chișinău, unde bătălia electorală comportă mize extrem de importante pentru viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare. Faptul că partidele pro-ruse s-au eschivat să înainteze la Chișinău candidați titrați în competiția pentru postul edilului capitalei, face loc pentru bănuieli rezonabile despre existența unei cooperări ascunse între tabăra pro-rusă cu gruparea proaspeților renegați ai stângii rusofile deghizați la moment în pro-europeni. Tot atât de rezonabile sunt și bănuielile că această cooperare între aceste două tabere este coordonată și chiar ghidată din exterior.

Posibile consecințe grave și iluzia soluției

Pe fundalul acestei cooperări electorale a forțelor pro-ruse în actuala campanie pentru alegerile locale este inexplicabilă din punct de vedere a raționamentului politic lipsa cooperării între forțele pro-europene, îndeosebi în cadrul scrutinului de la Chișinău. Lipsa de viziune în abordarea alegerilor locale manifestată de PAS, în special la Chișinău, unde pozițiile partidului de guvernare sunt deosebit de problematice, poate avea consecințe grave nu numai pentru echipa PAS, dar și pentru cursul european al Republicii Moldova per ansamblu. Un rezultat slab al pro-europenilor la alegerile locale din acest an poate pava drumul revanșei pro-ruse în Republica Moldova la viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare. Deosebit de relevante în acest sens vor fi rezultatele alegerilor la Chișinău, unde forțele pro-europene sunt răzlețite și chiar antagonizate. Este important ca războiul electoral fratricid al pro-europenilor, cel puțin să nu compromită perspectivele turului doi la Chișinău, în caz dacă bătălia nu va fi pierdută deja în turul întâi.

Sursa: IPN

Tags

Alte Noutati

LIVE: Dor de izvor cu Maria Mocanu
Meteo Chișinău
16,63
Cer senin
Umiditate:38 %
Vint:6,17 m/s
Sat
11
Sun
10
Mon
7
Tue
6
Wed
6
Arhivă Radio Chișinău