Economia a fost propulsată de două motoare - sporul de natalitate, care a făcut să crească resursele forței de muncă, și creșterea productivității. În anii 1964-2014, numărul populației în lume a crescut de peste două ori, în timp ce venitul mediu pe locuitor - de aproape trei ori.

Există însă îndoieli dacă acest ritm de creștere poate fi menținut, având în vedere îmbătrânirea societăților și sporul de natalitate zero sau negativ în multe țări. Despre acest lucru vorbește raportul McKinsey Global Institut "Creșterea globală: poate oare productivitatea să salveze lumea care îmbătrânește?", publicat joi, 15 ianuarie.

"Creșterea economică nu este un scop în sine, ci un mod de a smulge milioane de oameni din sărăcie" - se afirmă în raport. Fără o creștere corespunzătoare, guvernelor le va fi greu să-și respecte obligațiile în ceea ce privește pensiile, iar țările îndatorate să scape de datorii.

Potrivit raportului, ritmul de creștere în 20 de țări cercetate (19 țări fac parte din G20 și Nigeria) scade în medie de la 3,6% la 2,1%, în țările dezvoltate - de la 2,8% la 1,9%, iar în țările pe cale de dezvoltare - de la 4,8% la 3,1%.

Creșterea mai mică se datorează în primul rând cauzelor demografice. În ultimii 50 de ani, forța de muncă în țările cercetate a crescut în medie cu 1,7% pe an, iar în cursul următorilor 50 de ani majoritatea țărilor analizate vor obține nivelul maxim al forței de muncă, care pe urmă va scădea. Peste 50 de ani, resursele forței de muncă în China vor fi cu 152 milioane de muncitori mai mici decât acum, în Rusia - cu 20 milioane, în Japonia - cu 19 milioane, în Germania - cu 13 milioane.

Economiei îi va rămâne astfel un singur motor - creșterea productivității. Pentru a compensa total scăderea forței de muncă, productivitatea muncii ar trebui să crească cu 80% mai repede decât în ultima jumătatea de secol. Un lucru dificil, deși din unele puncte de vedere este posibil. Problema nu este lipsa inovațiilor și a tehnologiilor corespunzătoare, care favorizează creșterea productivității muncii, ci interesul insuficient al managerilor și guvernelor pentru implementarea acestora. Deosebit de importantă este îmbunătățirea eficienței în sectorul ocrotirii sănătății, în majoritatea țărilor dominate de stat.

Raportul MGI constată că potențiala creștere a productivității muncii poate veni din adoptarea celor mai bune practici aplicate în alte țări și alte firme, adică din aplicarea strategiei ajungerii din urmă (catch-up), strategie deosebit de bună în țările pe cale de dezvoltare, cum este Polonia.

Pentru a accelera creșterea productivității muncii este nevoie de:

- Crearea condițiilor pentru realizarea strategiei ajungerii din urmă printr-o concurență mai puternică. Este deosebit de importantă înlăturarea barierelor pentru concurența în servicii, punerea accentului pe creșterea productivității în serviciile publice și în sectoarele reglementate de stat, investirea în infrastructura atât fizică, cât și digitală.

- Crearea stimulentelor pentru inovații prin reglementări corespunzătoare, revigorarea cererii de produse moderne, folosirea în procesul inovației a energiilor noi, accesul la bazele de date deschise.

- Creșterea indicatorilor forței de muncă prin deschiderea pieței muncii pentru grupurile rămase azi în afara ei - a persoanelor în vârstă, femeilor, tinerilor. Este necesară de asemenea îmbunătățirea sistemului de educație și școlarizare.

- Deschiderea granițelor pentru afluența de mărfuri, capital, oameni, idei, pentru a întări concurența și a determina în acest fel creșterea productivității.

"Polonia a beneficiat efectiv numai 25 de ani din ultimii 50 de ani de creștere dinamică în lume" - spune Tomasz Marciniak, partenerul lui McKinsey & Company la biroul din Varșovia. "Din anul 1989, economia noastră și-a dublat volumul măsurat în PIB real, dar aproape 40% din creștere s-a datorat creșterii forței de muncă. Până în anul 2025, numărul persoanelor în limita de vârstă 15-59 se va reduce cu 2,7 milioane. De aceea va fi crucială activarea profesională, între care a tinerilor, seniorilor și femeilor, precum și creșterea productivității".

În opinia lui Tomasz Marciniak, dacă vrem ca în curs de un deceniu să ajungem din urmă sub raportul PIB pe cap de locuitor țările Europei de Sud, cum sunt Italia, Portugalia și Grecia, va trebui să ne dezvoltăm în ritm de 3-4% pe an, iar acest lucru va fi imposibil fără îmbunătățirea organizării muncii și crearea condițiilor de dezvoltare a inovației.

McKinsey Global Institut (MGI) a fost înființat în anul 1990 de firma de consultanță McKinsey & Company. Institutul cercetează fenomenele care apar în firme și branșe și în acest fel descoperă trendurile macroeconomice, care influențează întreaga economie și deciziile politicienilor. Institutul face cercetări în 20 de țări și analizează 30 de branșe.

Articol de Witold Gadomski
Traducerea: Maria Stanciu