Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni este apreciat în deosebi pentru efortul său la crearea primei tipografii eparhiale din Chișinău, editarea Bibliei și a altor cărți bisericești în limba română, înființarea seminarului teologic la Chișinău și alte activități ce au contribuit la dezvoltarea culturală a Basarabiei, după anexarea la Imperiul Rus în 1812.

La eveniment în memoria primului mitropolit al Basarabiei, au participat reprezentanți ai Academiei de Științe a Moldovei, ai Universității de Stat din Moldova și altor instituții, inclusiv reprezentanții Centrului Mitropolitan de Cercetări, "Tabor", din Iași, a menționat Valeria Suruceanu, directorul muzeului orașului Chișinău, unde s-a desfășurat evenimentul. Evenimentul face parte dintr-un proiect mai amplu de dezvoltare culturală    a orașelor din R. Moldova, care preconizează și realizarea unui traseu turistic, ce va include mănăstirea Căpriana și alte locuri legate de memoria mitropolitului Bănulescu Bodoni:

"Pentru realizarea traseului turistic sunt implicate mai multe instituții, inclusiv și agenții de turism. Este vorba de un proiect finanțat prin intermediul platformei Cultura, care este susținut de Uniunea Europeană. Traseul prevede și implicarea partenerilor din partea stângă a Nistrului. Este vorba de Dubăsari, locul unde în perioada 1805-1808 a trăit Bănulescu-Bodoni", a menționat Valeria Suruceanu.

În cadrul mesei rotunde au fost prezentate mai multe informații inedite, inclusiv de către directorul Centrului Mitropolitan de Cercetări, din Iași,    doctorul habilitat în arte vizuale, Nicoleta Vornicu, cu privire la artefactele descoperite în cripta Mitropolitului G. Bănulescu- Bodoni, în momentul deshumării sale, în 2016. În prezent, mai multe obiecte au fost restaurate și vor fi depuse într-un viitor apropiat la muzeul Mănăstirii Căpriana.

Secretarul Științific al Academiei de Științe, Liliana Condraticov, doctor habilitat în studiul artelor, a relatat despre propriile descoperiri referitoare la meritele primului mitropolit al Basarabiei, în ce privește excluderea din uzul bisericilor a obiectelor din metale ieftine:

"Am pornit de la remarca istoricului Șt. Ciobanu, care încă în 1924 spunea că în bisericile din Basarabia se găsesc multe piese din metal, lucrate în plumb. Mi-am pus întrebarea - de ce anume în plumb, știind că este un metal toxic. Și atunci am identificat o serie de dispoziții ale autorităților eclesiastice în acest sens - cu privire la asigurarea bisericilor cu odoare de preț, folosirea materiilor prime și activitatea argintarilor. Am ajuns la concluzia că anume grație implicării directe a mitropolitului G. Bănulescu-Bodoni, în Basarabia au fost introduse mai multe prevederi, inclusiv condici de biserici, de inventar, care acum sunt importante surse de documentare, etc. Dar cea mai importantă consider a fi interzicerea, în anul 1815, a realizării podoabelor din metale comune, cum ar fi de exemplu staniul, cuprul, aluminiul și, cum am spus, plumbul care e toxic . printr-un document emis de mitropolit, devine obligatorie executarea podoabelor din argint, dar și acesta cu titlul nu mai jos de 84 de zolotnic ", a menționat Liliana Condraticov.

Muzeul orașului Chișinău, unde a avut loc evenimentul dedicat memoriei ilustrului om de cultură, este situat la intersecția străzii care îi poartă numele și a străzii în numele altui preot cărturar - Alexei Mateevici, au remarcat participanții la eveniment.

Bănulescu-Bodoni s-a născut în 1746 la Bistrița, cu numele Grigorie. La 27 martie 1808, printr-un ucaz al țarului, a fost numit în funcția de exarh al Bisericii din Moldova și Muntenia (1808-1812), ambele țări fiind sub ocupație militară rusă. După încheierea războiului ruso-turc cu Pacea de la București (16 mai 1812) și anexarea rusească a Basarabiei, este numit în fruntea noii Arhiepiscopii de aici, cu reședința la Chișinău, creată la cererea sa și unde a păstorit până la moarte. S-a stins din viață la 30 martie 1821, la Chișinău, fiind înmormântat la Mănăstirea Căpriana.