Lucrările, rezumate în studiul 'Still No Free Lunch' de Brian Halweil, cercetător la Worldwatch Institute, confirmă dezvoltarea 'caloriei vide': grasă și dulce, dar inutilă pentru sănătate, potrivit Agerpres.

În timp ce în țările dezvoltate aportul de calorii crește, majoritatea alimentelor nemodificate pe care le consumăm - fructe, legume și cereale - devin niște cochilii goale pe plan nutrițional. Chiar și în alimentele considerate sănătoase, vitaminele A și C, proteinele, fosforul, calciul, fierul și alte minerale sau oligoelemente s-au redus cu 25, 50 sau 100 la sută. Pentru a găsi calitățile nutriționale ale unui fruct sau legume din anii ' 50, ar trebui să mâncăm azi jumătate de ladă.

Vitamina C : un măr de ieri = 100 de mere de azi. Pentru a găsi vitamina C din mărul de acum 50 de ani ar trebui să mâncăm 100 de mere în zilele noastre. Un măr din soiul Croncels consumat de bunicii noștri conținea 400 de mg de vitamina C, indispensabilă pentru întreținerea pielii și a oaselor. Astăzi supermarketurile ne propun lăzi de mere Golden standardizate care au fiecare un aport de doar 4 mg de vitamină C. De o sută de ori mai puțin.

Vitamina A : o portocală de ieri = 21 de portocale de azi. Prețioasă pentru vedere și pentru apărarea imunitară, vitamina A este în cădere liberă în 17 din 25 dintre fructele analizate de cercetătorii canadieni. Declinul este total pentru cartofii și ceapa care sunt azi total lipsite de vitamina A. Acum jumătate de secol o portocală acoperea necesarul zilnic de nutrienți recomandat în privința vitaminei A. Azi trebuie să mâncăm 21 de portocale pentru aceeași cantitate de vitamina A. La fel cum o piersică din anii 50 este egală cu 26 de piersici de azi.

Fier : carnea din zilele noastre conține de două ori mai puțin fier. Friptura din zilele noastre conține mai puțin micronutrienți decât acum 50 de ani, se arată în studiul cercetătorului american David Thomas, publicat în revista Nutrition & Health. La fel se întâmplă și cu cerealele și cu laptele, care și-a pierdut 'acizii grași esențiali'.

Calciu : de patru ori mai puțin prezent azi în broccoli. În timp ce ruda conopidei venită din sudul Italiei conținea 12,9 mg de calciu pe gram în 1950 - indispensabil construcției osoase și coagulării sângelui - această legumă nu mai conținea decât circa 4,4 mg în 2003, potrivit unui studiu al Universității din Texas; de patru ori mai puțin. Ar trebui să punem de șase ori mai mult broccoli în mâncare azi pentru a obține același efect ca acum 50 de ani. Din 25 de legume studiate de echipa de cercetători canadieni, la 80% s-a constatat un declin total la valorile de fier și calciu.

Factorii acestui declin sunt multipli. Solul mai sărac, legume culese prea timpuriu, tratamente de conservare mai frecvente, creșteri forțate, dopate cu îngrășăminte și o diminuare a diversificării în funcție de creșterea lor rapidă, sau de rezistența la paraziți.

Agricultura bio ar putea fi soluția la această problemă, notează Brian Halweil în acest studiu. 'Alimentele bio conțin semnificativ mai multă vitamină C, fier, magneziu, fosfor și alți nutrienți. Totuși dacă agricultorii bio dezvoltă un sistem cu un randament comparabil exploatărilor convenționale, avantajele nutriționale ale produselor se vor reduce', a avertizat el.

Același lucru se va întâmpla și dacă produsele bio sunt culese înainte de a fi coapte. Singura strategie pentru a avea cât mai mulți nutrienți în farfuriile noastre este alegerea unor produse devenite mature în mod natural, nu forțat, și să pornim în căutarea soiurilor vechi și uitate. O adevărată epopee, conchide ziarul.