Concluziile se regăsesc în rapoartele Freedom House: „Țări în Tranziție -2018” și „Libertatea în lume -2018”. Potrivit raportului „Țări în Tranziție”, R. Moldova păstrează în anul curent scorul de la 4,93 ca și în anul precedent, pe o scară de până la 7 puncte. Cel mai prost rezultat R. Moldova l-a înregistrat la capitolul nivelul corupției – 6 din 7. Urmează guvernanța democratică la nivel național – 5,75, guvernanța democratică la nivel local – 5,50, independența mass-media – 5,00, independența justiției – 5,00, procesul electoral – 4,00 și societatea civilă – 3,25.

Potrivit raportului, în 2017, procesele politice din Moldova au fost dominate de adoptarea unui nou sistem electoral mixt, modificare electorală care „va dezavantaja probabil partidele extraparlamentare și va încuraja corupția electorală”, scrie Freedom House. Sectorul mass-media a continuat să fie politizat, confruntându-se cu un cadru legal depășit, influența excesivă a politicienilor și oligarhilor, independența limitată a autorității de reglementare în domeniul radiodifuziunii, concurența neloială pe piața publicității politizate și utilizarea mijloacelor de informare în scopuri politice.

Reforma justiției a stagnat în 2017, iar procedura de numire a judecătorilor și a funcționarilor cheie a rămas una dintre principalele probleme ale acestui sector și a continuat să fie o sursă de îngrijorare, în special în ceea ce privește integritatea candidaților. Lipsa progresului și a reformelor în sectorul justiției au determinat Uniunea Europeană (UE) să anunțe în octombrie decizia de reducere a programului de sprijin bugetar pentru reformele judiciare și să oprească ultima tranșă de sprijin în acest sector în valoare de 28 de milioane de euro, se mai arată în raport.

Freedom House susține că inițiativele anticorupție nu au contribuit la reducerea corupției în 2017, deoarece nu a avut ca scop depolitizarea instituțiilor publice și a agențiilor de reglementare. Concursurile deschise pentru funcții de răspundere au fost, în majoritatea cazurilor, netransparente, organizate nu pe bază de merite, ci bazându-se în schimb pe reglementări controversate și loialitate politică sau apartenență la grupul politic aflat la guvernare.

Economia Moldovei a reușit să se redreseze ușor după declinul din 2014-2016 și a înregistrat o creștere de 3% în 2017, potrivit Freedom House. Cu toate acestea, Moldova a rămas țara cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din regiune. Rezoluția privind conflictul transnistrean a înregistrat unele progrese, inclusiv acordurile semnate privind apostilarea documentelor educaționale emise în Transnistria, precum și deschiderea podului peste râul Nistru între satele Gura Bâcului și Bâcioc. În raport se mai menționează că, spre sfârșitul anului, din cauza lipsei unor reforme reale, a adoptării unor legi contradictorii și a eliminării angajamentelor internaționale, neîncrederea partenerilor externi în guvern a dus la amânarea asistenței macrofinanciare UE în valoare de 100 de milioane de euro.

În raportul „Libertatea în lume”, citat de portalul bursa.ro, Freedom House conchide că drepturile politice și libertățile civile s-au deteriorat în întreaga lume, ajungând în 2017 la cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani. Țările care au suferit un regres în ceea ce privește democrația sunt mai numeroase decât cele care au înregistrat un progres din acest punct de vedere. Moldova este una din respectivele țări, fiind cotată cu 61 de puncte în anul curent față de 62 anul precedent, din 100 de puncte posibile.

Conform organizației non-guvernamentale Freedom House, tendința globală este de consolidare a regimurilor autoritare și de șubrezire a democrațiilor: 45% din țările lumii sunt considerate țări libere, printre care: Finlanda, Suedia, Norvegia etc. 30% parțial libere: Moldova, Ucraina, Georgia etc. și 25% țări nelibere( regim autoritar - dictatură): Rusia, Belarus, Turcia etc. Din punctul de vedere al populației globului: 39% din populația lumii trăiește în țări democratice, 24% în țări parțial libere și 37% în țări care nu sunt libere.