Nicolas Sarkozy este suspectat că ar fi încercat să obțină la începutul lui 2014, prin intermediul avocatului său Thierry Herzog, informații secrete de la Gilbert Azibert, pe atunci înalt magistrat, într-o procedură care îl viza, în schimbul unui mic ajutor pentru un post în principatul Monaco.

Procesul fostului șef de stat (2007-2012) pentru "corupție" și "trafic de influență" se va derula între 5 și 22 octombrie după o audiere intermediară fixată pentru 17 iunie.

Acest proces al unui președinte francez pentru corupție este inedit, chiar dacă și predecesorul lui Sarkozy, Jacques Chirac, a avut probleme cu justiția. Acesta din urmă a devenit în 2011 primul șef de stat francez condamnat pentru "deturnare de fonduri publice" și "abuz de încredere" într-o afacere de angajări fictive la Primăria din Paris în anii 1990, când era primar al capitalei.

Curtea de casație a respins în iunie ultimele recursuri formulate de Nicolas Sarkozy, avocatul și prietenul său Thierry Herzog și fostul înalt magistrat al Curții de casație Gilbert Azibert, care încercau să evite un proces. Avocații lor nu au dorit să facă niciun comentariu în acest caz miercuri, potrivit France Presse.

Nicolas Sarkozy, care s-a retras din viața politică după înfrângerea din alegerile primare ale dreptei de la sfârșitul lui 2016, urmează să fie judecat în următoarele luni și pentru "finanțarea ilegală" a campaniei sale din 2012. Datele celui de al doilea proces nu sunt încă cunoscute.

Într-un rechizitoriu sever din octombrie 2017, parchetul național financiar a comparat metodele lui Nicolas Sarkozy cu cele ale unui "delincvent experimentat" și a criticat numeroasele recursuri intentate de avocații săi care au "paralizat" judecarea cazului.

Dosarul își are originea în interceptările conversațiilor telefonice ale fostului șef de stat cu avocatul său, cerute în cadrul anchetei privind acuzațiile referitoare la o finanțare libiană a campaniei sale din 2007.

Polițiștii au descoperit că Nicolas Sarkozy folosea un mobil secret cu o cartelă prepay achiziționată sub numele "Paul Bismuth" pentru a comunica cu un sigur interlocutor, avocatul său.

Ascultările poliției, pe care se bazează acuzarea, au fost validate de Curtea de casație în martie 2016. Ele ar putea însă provoca o aprigă luptă juridică după începerea procesului.

Sursa:Agerpres