Vladimir Putin “a făcut o alegere foarte clară de a-și încălca angajamentele” și “nu și-a respectat cuvântul dat” lui Emmanuel Macron, a afirmat președinția franceză, fără a exclude noi “fapte militare” ruse, informează Agerpres.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană va lua sancțiuni care vizează atât entități ruse, cât și persoane fizice, “proporționale” cu anunțurile făcute de Vladimir Putin privind estul Ucrainei, a făcut cunoscut președinția Franței.

“Lista este în curs de elaborare, vom viza un anumit număr de activități situate în Donbas și direct legate de interesele ruse și le vom adapta la evoluția situației”, a mai spus Parisul, precizând că examinarea acestor sancțiuni va începe marți, la Bruxelles.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a condamnat luni decizia omologului său rus Vladimir Putin de a recunoaște independența regiunilor separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk din estul Ucrainei și a cerut “sancțiuni europene țintite” la adresa Moscovei, potrivit unui comunicat al Palatului Elysée.

Șeful statului francez, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, a cerut “o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”, denunțând “o încălcare unilaterală a angajamentelor internaționale ale Rusiei și un atac la suveranitatea Ucrainei”.

Reacția lui Macron a venit după discuții cu președintele american Joe Biden și cu cancelarul german Olaf Scholz, liderul francez fiind informat anterior de Vladimir Putin i-ar fi despre această decizie și exprimându-și ”decepția”. În ce-l privește pe liderul francez, acesta a depus numeroase eforturi diplomatice în ultima perioadă pentru a preveni o escaladare a tensiunilor, inclusiv printr-o vizită la Moscova și discuții de șase ore cu Vladimir Putin, multiple convorbiri telefonice cu liderul rus, dintre care trei în ultimele 24 de ore.

În urma celei mai recente dintre acestea, Vladimir Putin și Joe Biden au “acceptat principiul” de a se întâlni în cadrul unui summit propus de omologul lor francez Emmanuel Macron, însă noile evoluții ar putea îngusta această perspectivă.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul prin care Federația Rusă recunoaște independența regiunilor separatiste Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, invocând că Ucraina este parte a istoriei Rusiei. Decretul a fost urmat de un ordin prin care Putin a decis trimiterea de trupe rusești de menținere a păcii în regiunile din estul Ucrainei cărora Moscova le-a recunoscut independența, încălcând astfel acordurile de la Minsk din 2015 dintre Franța, Germania, Rusia și Ucraina, când Kievul a fost nevoit să accepte statut special pentru provinciile separatiste.

Printre primele reacții internaționale cu privire la decizia de la Kremlin a venit din partea premierului britanic Boris Johnson, dar și a președintelui Klaus Iohannis, care a spus că această decizie a lui Vladimir Putin “este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, care trebuie să atragă cel mai sever răspuns al comunității internaționale”. Șeful statului a publicat ulterior o declarație in extenso în care a cerut sancțiuni ferme la adresa Rusiei și a asigurat că România va acționa în coordonare cu partenerii și aliații. Din partea României, premierul Nicolae Ciucă a acuzat Rusia de o “abordare revizionistă“.

O reacție coordonată a venit din partea președintelui Consiliului European Charles Michel și președintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care au asigurat că “Uniunea va reacționa prin sancțiuni împotriva celor implicați în acest act ilegal”.

De asemenea, secretarul general al NATO a îndemnat Rusia să aleagă calea diplomației, reafirmând sprijinul Alianței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Nu în ultimul rând, președintele american Joe Biden a semnat primele sancțiuni SUA după ce Rusia a recunoscut independența regiunilor Donețk și Lugansk, un ordin executiv care interzice toate noile investiții, schimburi comerciale și finanțări de către persoane din SUA către, dinspre sau în așa-numitele “Republici Populare Donețk și Luhansk” din Ucraina.