Va trebui să așteptăm al doilea tur de scrutin, duminica viitoare, pentru a ști dacă Emmanuel Macron, reales pe 24 aprilie pentru un al doilea mandat de cinci ani în fruntea statului, va putea sau nu să-și păstreze această majoritate absolută și, dincolo de asta, capacitatea de a-și pune în aplicare liber politicile de reformă.

Majoritatea prezidențială, o coaliție sub eticheta Ensemble! (Împreună), a obținut 25,75% din voturi, cu 21.442 de voturi mai mult decât alianța de stânga NUPES reunită în spatele lui Jean-Luc Melenchon (25,66%), din 23,3 milioane de alegători.

Pe lângă acest avertisment adresat președintelui Macron, principalele lecții ale alegerilor sunt ascensiunea spectaculoasă a stângii unite, progresia puternică a partidului de extremă dreapta al lui Marine Le Pen și prăbușirea dreptei tradiționale, precum și o abținere record.

Coaliția Ensemble! a fost creată în jurul partidului prezidențial - La Republique En Marche! (Republica în Mișcare, LREM), redenumit Renaissance (Renaștere) -, cuprinzând Mouvement Democrate (Mișcarea Democrată, MoDem), a lui Francois Bayrou, și mișcarea Horizons a fostului premier Edouard Philippe.

Melenchon, un veteran al politicii franceze, s-a impus ca principalul adversar al coaliției majoritare prezidențiale, conducând o alianță fără precedent, Nouvelle Union populaire ecologique et sociale (Noua Uniune populară ecologică și socială, NUPES), ce cuprinde propriul său partid, La France insoumise (Franța nesupusă), Parti communiste (Partidul Comunist Francez, PCF), Europe Ecologie Les Verts (Europa Ecologie Verzii, EELV) și Parti Socialiste (Partidul Socialist, PS).

Cu toate acestea, tabăra Macron deține în continuare avantajul în proiecțiile pentru cele 577 de mandate de deputat, cu o plajă de 255 până la 295 de locuri, în fața NUPES (150 până la 210), potrivit institutelor de sondare. Majoritatea absolută în Adunarea Națională este de 289 de locuri.

Dar mai mult de unul din doi alegători a lipsit duminică de la urne, cu un nou record de abținere de 52,49%, depășindu-l pe cel din 2017 (51,3%), ceea ce evidențiază dezinteresul francezilor pentru un scrutin umbrit acum de alegerile prezidențiale.

''Adevărul este că partidul prezidențial este bătut și învins", a declarat duminică seara Jean-Luc Melenchon, făcând apel la trupele sale să "răzbată" în al doilea tur al alegerilor legislative.

Rassemblement National (Reuniunea națională, RN), partidul lui Marine Le Pen, finalistă la alegerile prezidențiale din 24 aprilie, s-a clasat pe locul al treilea, cu aproximativ 19% din voturi, cu mult înaintea dreptei tradiționale, care riscă să își piardă statutul de principal grup de opoziție.

Partidul de extremă dreapta, care a fost întotdeauna penalizat de sistemul de vot majoritar în legislativ, ar putea reuși să depășească 15 deputați, o premieră din 1986, când a existat o doză de reprezentare proporțională, ceea ce i-ar permite să formeze un grup parlamentar, scrie AFP.

Ea însăși candidată în propriul fief din nordul Franței, unde a obținut 55% din voturi (dar cu o prezență la urne prea scăzută pentru a fi aleasă în primul tur), Le Pen a făcut apel la "toți alegătorii săi să-și confirme și să-și amplifice votul" atunci când candidații RN se vor califica în turul al doilea, pentru a "trimite un grup foarte mare de deputați patrioți în noua Adunare Națională".

Aceste alegeri legislative confirmă astfel ampla recompunere a peisajului politic francez inițiată odată cu alegerea lui Macron în 2017.

O majoritate relativă în Adunare ar complica calea reformelor pe care președintele Macron dorește să le întreprindă, în special în ceea ce privește pensiile.

''Este un avertisment foarte serios pentru Emmanuel Macron", a declarat analistul Brice Teinturier, amintind că "este cu 7 puncte mai puțin decât (la ultimele legislative) din 2017''.

Ministrul pentru relația cu Parlamentul, Olivier Veran, a dat asigurări duminică seara că ''avertismentul'' adresat majorității prezidențiale a fost ''auzit''.

Macron s-a mobilizat la finalul campaniei, cerându-le francezilor să îi ofere o "majoritate puternică și clară". El s-a poziționat ca un bastion împotriva "extremelor", vizând stânga radicală a lui Melenchon și extrema dreaptă a lui Marine Le Pen, despre care a spus că sunt sinonime cu "dezordinea" pentru Franța.

Votul are loc într-un climat de îngrijorare în rândul francezilor cu privire la creșterea prețurilor la alimente și energie.

Printre marii perdanți de duminică seară s-a numărat fostul candidat prezidențial de dreapta Eric Zemmour, care a candidat în sudul Franței și care a fost eliminat în primul tur.

Aceste alegeri legislative ar putea duce, de asemenea, la o remaniere a guvernului abia format, deoarece mai mulți membri ai acestuia sunt candidați, inclusiv șefa acestuia Elisabeth Borne.