Prima mențiune documentară a Chișinăului ca localitate datează din 17 iulie 1436. Este vorba de un hrisov întocmit la Vaslui prin care domnii Țării Moldovei Ilie și Ștefan au dat și i-au întărit lui Oancea-logofăt "pentru credincioasă slujbă" mai multe sate pe Răut, între care Procopinți, Macicăuți și Cozarăuți.

Privitor la stabilirea hotarelor acestor sate, în documentul menționat se precizează între altele: "...și la Bâc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbaș, la izvorul unde este Seliștea Tătărească în dreptul păduricii".

Conform tradiției, izvorul amintit în hrisov curgea la poalele Colinei Măzărachi. Lângă apele naturale din preajma Colinei Măzărachi s-au construit și primele case ale Chișinăului.

Originalul documentului se păstrează la Arhiva Centrală a Documentelor Istorice din Varșovia.

În octombrie 2013, un grup de moldoveni a obținut o copie a documentului din Varșovia și l-a donat Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Cu ocazia celebrării acestei date istorice, primarul general, Ion Ceban, a adresat un mesaj de felicitare locuitorilor urbei. În mesajul său, edilul spune că din acest an, administrația publică locală a decis să pună în valoare ziua de 17 iulie - prima atestare documentară a Chișinăului.

"Este important să nu pierdem nici o pagină din istora urbei, să păstrăm cu grijă ceea ce am moștenit de la străbuni. Este de datoria noastră să facem cât mai multe lucruri frumoase, pentru a lăsa copiilor noștri un oraș modern, civilizat și european", a declarat Ceban.