Amplasat în scuarul Catedralei Mitropolitane din capitală, soclul vine să perpetueze memoria celor ce au luptat pentru idealurile românești în spațiul dintre Prut și Nistru.

Evenimentul a fost precedat de un parastas în memoria celor trei martiri, oficiat de un sobor de preoți în frunte cu Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, ÎPS Vladimir.

Monumentul celor trei martiri este o copie exactă a celui instalat inițial în preajma Catedralei Mitropolitane în anul 1923 la inițiativa unor prieteni ai celor trei mari intelectuali basarabeni, în frunte cu Pan Halippa. Vechiul soclu a fost distrus, alături de alte zeci de monumente construite în perioada României Mari, în 1940, odată cu ocuparea Basarabiei, de către Uniunea Sovietică.

Istoricul Iurie Colesnic, unul dintre membrii grupului de inițiativă pentru edificarea monumentului, a declarat pentru Radio Chișinău că inițiativa reconstituirii acestuia a apărut acum trei ani, iar lucrările s-au desfășurat în baza documentelor istorico-arhivistice.

Directorul Serviciului Arhive, istoricul Ion Varta, spune că deja de câțiva ani lucrează la un proiect care ar documenta fiecare caz de suprimare a luptei pentru renaștere națională în Basarabia, dar și a fiecărui monument sau edificiu istoric distrus de către armata sovietică de ocupație. Mai mult, el a menționat că va dona rudelor celor trei martiri toate actele care elucidează crima odioasă comisă împotriva acestora.

Academicianul Mihai Cimpoi, prezent și el la eveniment, a sugerat autorităților să nu se oprească aici, următorul monument care ar urma să fie restaurat fiind Turnul Dezrobirii Basarabiei, ridicat lângă localitatea Vatra din Municipiul Chișinău în anul 1942 și la fel distrus de sovietici.

Președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, oaspete de onoare la eveniment, a declarat că reinstalarea monumentului dedicat celor trei martiri basarabeni, Alexei Mateevici, Simion Murafa și Andrei Hodorogea pe locul vechi, este o dovadă că memoria eroilor care au luptat pentru valorile naționale românești în Republica Moldova încă mai este vie.

Cheltuielile pentru lucrările de proiectare și edificare a monumentului, precum și de amenajare a terenului aferent, au fost acoperite din donații și sponsorizări.

Autor: Victor Pogor