Jurnaliști, activiști civici și alți reprezentanți ai societății civile de la Chișinău au parcurs într-un marș al solidarității un itinerar ce a cuprins Parlamentul, Guvernul, Președinția și Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Ei le-au cerut autorităților, inclusiv politicienilor care dețin mai multe posturi de televiziune cu acoperire națională, să nu utilizeze presa ca instrument politic, mai ales în contextul unui an electoral.

Este necesară ajustarea cadrului legal vizează activitatea presei la standardele europene, dar și desconcentrarea reală a mass-media, deoarece unele televiziuni și posturi de radio continuă să favorizeze în special partidele aflate la guvernare, a subliniat Nadine Gogu, directoare executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent de la Chișinău. Potrivit ei, presa afiliată politic din R. Moldova continuă să manipuleze și să difuzeze materiale propagandistice, iar jurnaliștilor independenți le este îngrădit accesul la informație.

„Constatăm că ”de jure” nu avem concentrare pentru că s-au făcut modificări la legislație ce țin de cesionarea licențelor, dar de facto vedem că politica editorială la multe posturi care au fost cesionate nu s-a schimbat. Avem aceleași știri la mai multe posturi de televiziune. Vedem asta și în campania electorală”, a subliniat Nadine Gogu.

Fotografului Constantin Grigoriță i-a fost interzisă intrarea la conferințele organizate de președinție, acesta fiind un exemplu de îngrădire a accesului la informație.

„Am devenit ”persona non-grata” la președinția Republicii Moldova pentru că am devenit un jurnalist incomod pentru domnul președinte, adresându-i întrebări la care dumnealui nu are răspuns”, spune Constantin Grigoriță.

Jurnaliștilor li s-au alăturat și reprezentanții societății civile. Nadejda Hriptievschi, de la Centrul de Resurse Juridice:

„Eu cred că presa are nevoie de societatea civilă, dar mai mult avem noi nevoie de presă. Noi avem nevoie de o presă independentă și o presă curajoasă.

În acest an, R.Moldova se situează pe locul 81 din 180 de țări în clasamentul libertății presei, realizat de organizația Reporteri fără frontiere, cu un loc mai jos față de anul trecut. Peisajul mediatic este descris în raport ca fiind diversificat, dar extrem de polarizat, fiind o reflectare a unei țări marcate de instabilitatea politică, iar linia editorială a instituțiilor mediatice este strâns legată de interesele politice sau economice ale proprietarilor lor.