Cele două publicații au menirea să-i ajute pe refugiații din Republica Moldova să însușească mai ușor limba română. Materialele didactice nu au traducere, iar informațiile sunt completate de ilustrații. În manual și în caiet pot fi găsite formule de adresare și de etichetă. Tot aici refugiații pot găsi ce expresii și întrebări sunt folosite cel mai frecvent în farmacii, spitale, la piață sau la un interviu de angajare, spune una dintre autoarele manualului, doctorul în pedagogie, Alexandra Barbăroșie.

„Refugiatul are necesități speciale: trebuie să meargă, la medic, să meargă la piață după cumpărături, își caută un loc de muncă. Nu se învață doar limba. Limba este parte a culturii. De aceea, în manual am pus un accent mare pe abordarea culturală: normele de interacțiune între indivizi, cunoașterea istoriei și a tradițiilor, formule de etichetă verbală, cum ne adresăm, cum ne luăm rămas bun, locuri memorabile, mâncăruri tradiționale.”

Manualul și Caietul de învățare a limbii române pentru refugiați mai au înregistrări audio, imagini și un vocabular în anexă, cu traducere în engleză, rusă, franceză și arabă. Aceste materiale didactice sunt primele destinate refugiaților și solicitanților de azil din Republica Moldova, care doresc să însușească limba română.

Razan Alrahmo este refugiată din Siria. A ajuns cu familia sa în Republica Moldova acum trei ani. Ea mărturisește că nu i-a fost greu să învețe limba română, iar unele cuvinte se aseamănă cu cele din arabă.

„Primele lecții le-am făcut acasă, a venit o profesoară la mine. Voiam mai mult și am început cursurile pentru refugiați. Uneori fetița îmi spune: Nu e așa mama, trebuie să vorbești așa. Pentru mine a fost ușor: eu știu literele, sunt câteva cuvinte la fel în limba arabă. De exemplu: dulap, noi tot așa îi spunem. Acum noi trăim aici și trebuie să învățăm limba română: copii merg la grădiniță și apoi la școală. Eu vorbesc în limba română, mai fac geșeli, dar vorbesc și nu mi-e rușine”.

Odată cu creșterea numărului de refugiați devine importantă integrarea lor în societate, iar în acest proces cunoașterea limbii țării care le oferă protecție este importantă, susține șeful Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați, Traian Țurcanu.

„Nu putem vorbi despre integrare fără cunoașterea limbii țării care oferă protecție refugiaților. Este un element definitoriu și fără de care nu putem vorbi despre integrare, pentru că aceasta se răsfrânge asupra capacității refugiaților de  a face studii, a copiilor de a merge la grădiniță de a merge la școală, se răsfrânge asupra capacității refugiaților de a-și găsi un loc de muncă. Este destul de greu să-ți imaginezi o persoană care să se angajeze fără a cunoaște limba țării.”

Potrivit lui Traian Țurcanu în Republica Moldova sunt în prezent circa 500 de refugiați.