Expoziția de artă românească aduce publicului din Rep. Moldova, în premieră, unul dintre cei mai valoroși pictori și, paradoxal, unul dintre cei mai puțini cunoscuți, lăsat voit în umbra realismului social, nefiind acceptat pentru dârzenia de a-și păstra identitatea, portul popular, tradițiile, familia și credința - Traian Bilțiu-Dăncuș a pictat zeci de biserici și icoane pe timpul socialismului, încurajându-se cu credință și lăsând drept mărturie istorică tablouri – documente prin care se atestă scenele intime ale familiei: cina, reculegerea, portul popular și purtarea firească a acestuia în cotidianul vieții, scene din biserică, portrete cu oameni dragi redate au declarat mai mulți oficiali la deschiderea evenimentului.

Pictorul a rămas ancorat în ruralitatea maramureșeană pe care a pictat-o în mai multe ipostaze cu har și cu nostalgie, a spus curatorul expoziției Ioan Opriș: „Construcția lucrărilor, arhitectura lor, arată un artist stăpân pe compoziția și geometria echilibrată a formelor. Chiar dacă personajele scenelor sunt uneori marginale, ele dau un sens profund mesajului. Scenele de interior, cele casnice, de familie sunt redate cu atentă minuțiozitate, surprinzând momente ale zilei: reuniunile la masa de seară, cu pregătirea mâncării și a cinei propriu-zise. Ritualul vechi de a face semnul crucii pe bucate și de a mulțumi Domnului, impresionează prin semnificațiile sale profunde, iar buna rânduială a familiei primește elogiile cuvenite. „La biserică, la împărtășanie”, animația din tablouri este impresionantă. Bilțiu pune accent pe detalii gestuale, vestimentare și atitudinale; satul și părți din acesta: ulițe, porți, case și vecinătatea lor așa cum le vedem pe pânze, sunt considerate a fi adevărate documente cu valoare istorică. În ultimele decenii, satele au pierdut din arhaism și individualitate”.

Traian Bilțiu a fost redescoperit recent, iar pictura sa aduce multă noutate în discursul artistic contemporan. Totodată, artistul e cunoscut pentru faptul că a restaurat foarte multe biserici și icoane, considerat a fi printre puținii artiști ale acelei epoci  ale realismului socialist care se ruga când picta, subliniază directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, Monica Babuc: „Portretele lui Traian Bilțiu-Dăncuș au un pregnant caracter identitar: ele conduc la recunoașterea unor personaje prin trăsăturile ce le individualizează. În portretistica sa, Bluc (n.red. soția) este o figură dominantă, nu doar în formele clasice ale tabloului unde aparii în varii ipostaze, ci și în pictura parietală, întruchipând câte un personaj biblic sau însoțindu-l în spațiul rezervat pictorului, ca în întinsa pictură de la trapeza Mănăstirii Cernica”.

Multe din scenele surprinse în tablourile sale  nu mai pot fi găsite în practicile contemporane, modernitatea contribuind la reprimarea lor. Astfel de lucrări au primit calitatea de mărturie istorică deosebit de prețioasă, lăsând loc unor inițiative lăudabile de a reînvia practici arhaice, rareori cu o motivație culturală și prea frecvent în scop lucrativ, turistic, subliniază directoarea Muzeului Maramureșean din Sighetu Marmației, Dr. Mirela Ana Barz.

Marginalizat și uitat, artistul aduce un adevărat omagiu culturii și tradițiilor maramureșene, într-un mod contemporan: „Lucrările sale creează un dialog între prezent și trecut, punând în valoare tradițiile și moștenirea culturală a Maramureșului într-un mod contemporan. Artistul a reușit și reușește să transmită nu doar aspectele vizuale ale acestei regiuni, ci și atmosfera sa unică și energia vibrantă: meșteșugurile, portul tradițional, sărbătorile specifice și interiorul țărănesc, ce fac parte din identitatea Maramureșului. Operele sale dezvăluie conexiunile strânse dintre oameni și pământul lor, aducând la viață un mozaic al vieții cotidiene a acestora și al sărbătorilor speciale”, a adăugat Dr. Mirela Ana Barz.

Traian Bilțiu-Dăncuș (1899-1974)  este  primul pictor român din Maramureș cu studii la Școala de Arte Frumoase din București. Originalitatea și inovația lui Bilțiu-Dăncuș au fost recunoscute de-a lungul carierei sale, artistul având o contribuție semnificativă la evoluția artei.

Expoziția „Chipuri de țărani în arta românească”, organizată de Art Safari la Chișinău, reunește o bună parte din portretele semnate de artist. Majoritatea lucrărilor au fost dăruite de familia artistului Muzeului Maramureșean din Sighetu Marmației, care sunt prezentate acum și iubitorilor de artă din R. Moldova. Expoziția va fi deschisă publicului până la 7 aprilie.