Pavel, în vârstă de 61 de ani, a fost comandantul armatei cehe și președinte al comitetului militar al NATO timp de trei ani; a trecut în retragere în 2018, după o carieră în forțele armate în cursul căreia a fost decorat inclusiv cu crucea militară a Franței pentru curaj în misiunile de menținere a păcii în fosta Iugoslavie, în anii 1990.

În alegerile prezidențiale din ianuarie, el l-a învins pe fostul premier populist Andrej Babis, promițând că va ancora ferm Cehia în Uniunea Europeană și în Alianța Nord-Atlantică, spre deosebire de predecesorul său Milos Zeman, care încercase să strângă legăturile cu Rusia și China.

În politică, Pavel s-a manifestat ca social-liberal și a candidat ca independent, obținând ulterior sprijinul guvernului de centru-dreapta de la Praga. El a transmis electoratului un mesaj de unitate, cu totul diferit de cel al lui Zeman, care s-a retras miercuri după ce a fost șef al statului zece ani. Fostul general a susținut de asemenea fără rezerve Ucraina în războiul cu forțele invadatoare ruse.

Președintele Cehiei nu are multe responsabilități curente, însă este cel care desemnează prim-ministrul și conducerea băncii centrale; are atribuții în politica externă și o mare influență asupra opiniei publice, putând astfel orienta politicile guvernamentale.

Una din aceste politici este cea referitoare la adoptarea euro ca monedă a Cehiei - subiect asupra căruia mai multe guverne succesive de la Praga nu au insistat. Pavel susține înlocuirea coroanei cehești cu moneda unică europeană.

Noul președinte are poziții progresiste și în alte privințe, cum ar fi cea privind căsătoriile homosexuale.