După modul în care au fost formulate cele două întrebări ce ar urma să fie supuse plebiscitului, trebuie să înțelegem că este vorba despre un referendum consultativ. Specificul referendumurilor consultative este că de rezultatele acestuia, pur și simplu, se ia act, nimic mai mult. De aceea, a fost foarte curios să aflăm care, totuși, sunt cele două întrebări? Ele au fost date publicității în fața mulțimii, înainte de a și aduse la cunoștința CEC, împreună cu setul de acte necesare. Întrebările menționate sună după cum urmează:

Susțineți continuarea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană?;
Susțineți menținerea pe viitor a statutului de neutralitate a Republicii Moldova?
Dacă conducătorii grupului de inițiativă șorist ar fi consultat avocații fostului Partid Șor, atunci ar fi aflat că răspunsurile la aceste întrebări sunt, pur și simplu, irelevante.

Hotărârile relevante ale Curții Constituționale privind integrarea europeană și neutralitatea

În primul rând, sintagma din prima întrebare referitoare la continuarea procesului de integrare europeană este foarte vagă. Orice proces poate avea un șir de etape. De aceea, nu este clar la ce etapă ar trebui, eventual, întrerupt procesul de integrare europeană. De exemplu, nu este exclus ca unii cetățeni să admită că eventuala întrerupere a procesului de integrarea europeană ar trebui să se rezume la renunțarea la regimului liberalizat de vize cu UE sau la ieșirea din Acordul de Liber Schimb cu UE etc. În al doilea rând, Curtea Constituțională (CC), în Hotărârea nr.24 din 9 octombrie 2014 a stabilit că: „În sensul Declarației de Independență și articolului 1 din Constituție, orientarea spre spațiul valoric democratic european este un element definitoriu al identității constituționale a Republicii Moldova”. De aceea, prin prisma hotărârii CC, întrebarea corectă a grupului de inițiativă șorist ar trebui să fie formulată după cum urmează: „Susțineți renunțarea la elementul definitoriu al identității constituționale a Republicii Moldova?”

Cea de a doua întrebare, referitoare la menținerea pe viitor a statutului de neutralitate a Republicii Moldova, nu-și are sensul în cadrul unui referendum consultativ. Articolul 11(1) al Constituției prevede în mod imperativ: „Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă”. Mai mult, Curtea Constituțională a interpretat acest statut de neutralitate în Hotărârea nr. 14 din 2 mai 2017, stabilind: “Constituția nu poate fi un „pact sinucigaș" („The Constitution is not a suicide pact"). Astfel, în cazul unei amenințări în adresa unor asemenea valori fundamentale constituționale, precum independența națională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora”. Această constatare a CC ar trebui să fie extrem de descurajatoare pentru grupul de inițiativă șorist, care insistă pe o “neutralitate totală, în toate direcțiile, fie militară, juridică..., de care vreți” (vezi video min. 26.05 – 26.20). Interesant, ce ar însemna neutralitatea juridică a Republicii Moldova?

Și mai interesant, hotărârea CC stabilește că: „ocupația sovietică/rusească nu a încetat în partea estică a țării nici astăzi, cu toate că a fost proclamată independența Republicii Moldova. Federația Rusă a recunoscut-o, dar și-a retras armata numai din partea vestică a teritoriului moldovenesc (au mai rămas sub ocupație 11% din suprafața Republicii Moldova)”. Din aceste considerente, de mare actualitate pentru Republica Moldova este respectarea prevederilor alineatului (2) al Articolului 11 din Constituție, care stabilește că: „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”. Respectiv, eforturile îndreptate spre retragerea prezenței militare ilegale a Rusiei în raioanele de Est ale țării ar trebui să devină obiectivul comun al tuturor forțelor politice constituționale, evident, nu și al celor neconstituționale. Pentru a pune punct acestei probleme, hotărârea menționată a CC subliniază: „Articolul 11 din Constituție trebuie să fie văzut ca un instrument de protecție, și nu ca un obstacol în protecția independenței, democrației și altor valori constituționale ale Republicii Moldova”.

Așadar, potrivit articolului 191 și 192 ale Codului electoral, CEC va trebui să decidă ce e prioritar – să fie respectate prevederile hotărârilor Curții Constituționale, care sunt definitive și obligatorii, respingând cererea de înregistrare a grupul de inițiativă șorist sau, dimpotrivă, să fie puse la îndoială, permițând contestarea acestora într-un eventual referendum consultativ.

Cum răspund sondajele de opinie la întrebările grupului de inițiativă

De fapt, pentru a identifica răspunsurile necesare la cele două întrebări ale grupului de inițiativă șorist este suficient să fie consultate rezultatele sondajelor de opinie. Întrebările, așa cum sunt ele formulate, tocmai se potrivesc pentru cercetările sociologice. Mai mult, sondajele se pot efectua în mod constant, cu o periodicitate convenientă pentru a prinde schimbările de atitudini ale cetățenilor. Și asta la un preț confortabil de câteva mii de dolari, economisind zeci de milioane pentru referendum, bani bugetari. Farmecul situației este că fostul Partid Șor a stabilit relații de cooperare strânsă cu compania sociologică IMAS, deci, ar trebui să aibă încredere deplină în cercetările acesteia. Acum dacă consultăm pagina oficială a companiei, descoperim că aceasta efectuează sondaje cu o periodicitate constantă, iar ultimul său sondaj de opinie, realizat în luna mai 2023, răspunde, inclusiv, la întrebările grupului de inițiativă șorist.

Astfel, la întrebarea directă: Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere să votați) cu privire la … Dvs. ați vota pentru sau contra?, răspunsurile sunt după cum urmează (vezi pagina 58):

Aderarea la Uniunea Europeană – pentru 53% vs. 30% contra;
Aderarea la Uniunea Economică Eurasitaică - pentru 40% vs. 37% contra;
Unirea cu România – pentru 32% vs. 55% contra;
Aderarea la NATO – pentru 26% vs. 60% contra.
Farmecul cercetării sociologice este că în cadrul acesteia este posibilă formularea întrebărilor nepermise la referendum, de genul: „Dacă ar trebui să votați duminica viitoare între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică, dvs. ce ați alege?”, la care răspunsul este foarte elocvent (vezi pagina 60) – pentru aderarea la Uniunea Europeană 50% vs. 36% pentru aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică. Este demn de remarcat că, potrivit sondajului IMAS, cetățenii moldoveni sunt încrezători în proporție de tocmai 62% (vezi pagina 40) că țara, oricum, va deveni membră a Uniunii Europene, fie și peste o perioadă mai îndelungată.

În astfel de circumstanțe, e oportun să ne întrebăm – la ce bun să mai organizezi actualmente un referendum consultativ, dacă cetățeni privesc într-o perspectivă de până la 20 de ani? Cu atât mai mult că valoarea juridică a referendumurilor consultative n-o depășește pe cea a sondajelor de opinie? Singura deosebire este că sondajele au totuși o marjă de eroare, în cazul IMAS fiind vorba despre ±3.0%. Răspunsul la ultima întrebarea ar fi că deja și liderii fostului Partid Șor și-au pierdut încrederea în compania IMAS! Păcat...

Concluzii

Odată cu apropierea alegerilor locale generale, urmate peste un an de cele prezidențiale, apoi de cele parlamentare, vom asista la tot felul de inițiative politice îndreptate spre înviorarea electoratului. În acest sens, inițiativa grupului de inițiativă șorist este, oarecum, una din primele rândunele. Păcat că-și irosește forțele pe inițiative refutabile, precum sunt referendumurile consultative. Argumentele în favoarea susținerii sau împotriva inițiativelor menționate pot fi vehiculate cu succes chiar în cadrul campaniilor electorale propriu-zise. La urma urmei, eventuala aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau renunțarea la neutralitatea permanentă va fi supusă în mod obligatoriu referendumului, dar nu unuia consultativ, ci unul constituțional, așa cum prevede Articolul 142 al Constituției. Însă acest lucru se va întâmpla la momentul oportun, exact în preajma adoptării deciziilor respective. Asta mai cu seamă că Parlamentul a adoptat o hotărâre care prevede susținerea rezoluției Adunării “Moldova Europeană”, care la rândul ei prevede “Modificarea Constituției pentru a stabili definitiv și ireversibil aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Așa că referendumurile pe marginea subiectelor menționate vor avea loc și nu e nevoie ca tot felul de aventurieri politici să forțeze ușile deschise.

Oricum, activiștii șoriști nu ar trebuie să cadă în disperare dacă, eventual, CEC va declina cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru desfășurarea referendumului. Actualmente, opinia publică așteaptă de la ei onorarea promisiunilor pe teritoriul Plaiului de Vis din Găgăuzia: a) identificarea terenului pentru aeroportul internațional din Comrat; b) demararea procesului de investire a celor €500 milioane în economia Găgăuziei; c) majorarea pensiilor locuitorilor regiunii etc. Există un spațiu foarte larg pentru degajarea energiilor și consumarea banilor patronilor din Rusia. Este adevărat că există și semnale îngrijorătoare pentru activiștii șoriști. Așa cum patronii din Rusia s-au dezamăgit de activitatea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care era finanțat lunar cu câte $700-800 mii, s-ar putea să se fi dezamăgit și de șoriștii neconstituționali, recurgând la finanțarea directă, fără intermediari, a locuitorilor din Găgăuzia.