Cererea internă, sprijinită de majorarea salariilor și reducerea șomajului, rămâne un factor solid al creșterii în rândul economiilor europene. Totuși, acestea se confruntă cu tensiunile comerciale globale, cu cererea externă mai slabă și cu prețurile mai ridicate la energie, se arată într-un raport regional dedicat Europei și publicat joi de instituția financiară internațională.

FMI se așteaptă la o expansiune a economiei europene de 2,3% în 2018, mai redusă față de avansul de 2,8% înregistrat anul trecut, în timp ce în 2019 creșterea se va atenua la 1,9%. În mai, FMI previziona un avans de 2,6% anul acesta și de 2,3% anul viitor.

Pe termen scurt, riscurile la adresa regiunii sunt legate în principal de "escaladarea tensiunilor comerciale". Pe termen mediu, creșterea ar putea încetini din cauza întârzierii implementărilor reformelor de ajustare fiscală și structurale, avertizează FMI.

Instituția crede că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană fără un acord ar putea avea ca rezultat bariere comerciale și non-comerciale care ar putea de asemenea afecta avansul economiei europene.

În ultimii ani, Europa a înregistrat o creștere solidă deoarece multe riscuri nu s-au materializat. Datorită politicilor macroeconomice de sprijin, activitatea economică a continuat să se extindă în primul semestru din 2018, susținută de cererea internă. Totuși, există semne de încetinire în România, Turcia și Marea Britanie, avertizează FMI.

Prognoza de creștere a fost înrăutățită pentru aproape jumătate din țările cuprinse în raportul FMI, din cauza cererii externe mai slabe și a prețurilor mai ridicate la energie.

În statele dezvoltate din Europa, evoluția economiei a fost revizuită în scădere, cu 0,3 puncte procentuale în 2018 și cu 0,1 puncte procentuale în 2019, față de precedenta prognoză.

În statele din Europa emergentă, excluzând Turcia, previziunile sunt neschimbate pentru 2018 și revizuite în sus, cu 0,2 puncte procentuale în 2019 și în 2020. Macedonia, România și Turcia au cea mai semnificativă revizuire în scădere, de aproximativ un punct procentual fiecare în 2018.

Dacă în aprilie FMI estima că, în 2018, Malta și România vor înregistra în acest an cea mai mare creștere economică din Europa, de 5,7% și, respectiv, 5,1%, în raportul publicat în octombrie, FMI și-a revizuit, în jos, prognozele referitoare la avansul economiei românești până la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puțin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creștere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin decât estima în aprilie.

Sursa: AGERPRES