Ficatul este un organ vital cu multiple funcții în organism. Unul dintre rolurile sale esențiale este să elimine toxinele și deșeurile din corp. Modul său de funcționare este complex: tot sângele care pleacă din stomac și intestine trece prin acest organ vital. Ficatul procesează sângele, reținând substanțele nutritive valoroase și eliminând deșeurile și substanțele toxice, inutile organismului.

Mai mult, ficatul este implicat în peste 500 de funcții importante, printre care producerea bilei, care ajută la descompunerea grăsimilor în intestine, filtrarea sângelui de substanțe toxice, reglarea procesului de coagulare și eliminarea bacteriilor din fluxul sanguin.

Boala ficatului gras, un „ucigaș tăcut”

Deși ficatul este un organ care se regenerează, consumul în exces al alimentelor procesate și pline de grăsimi și zahăr adăugat și alcoolul pot duce la apariția steatozei hepatice, numită popular ficat gras.

Conform statisticilor, la nivel mondial, 32% dintre adulți suferă de ficat gras, o afecțiune caracterizată prin acumularea de grăsime în ficat și declanșarea inflamației. Prevalența este în creștere peste tot în lume, odată cu incidența tot mai mare a obezității, diabetului zaharat de tip 2 și sindromului metabolic, susțin autorii unui articol publicat în revista de specialitate Clinical Medicine. Medicii estimează că, în următorul deceniu, această afecțiune va deveni cauza principală de ciroză care necesită transplant.

Steatoza hepatică este adesea denumită un „ucigaș tăcut", pentru că majoritatea celor afectați nu prezintă simptome până când afecțiunea nu ajunge în stadii avansate.

Principala cauză a ficatului gras non-alcoolic – pentru că există și steatoză hepatică provocată de consumul excesiv de alcool - este alimentația bogată în grăsimi și carbohidrați, situație frecvent asociată cu obezitatea și diabetul zaharat de tip 2. La apariția acestei suferințe hepatice contribuie, de asemenea, sedentarismul și zahărul adăugat, despre care s-a demonstrat că este nociv pentru ficat.

Dar și înfometarea prelungită sau dietele hipocalorice severe pot induce apariția steatozei hepatice motiv pentru care curele drastice de detoxifiere, după o perioadă de excese, nu sunt deloc benefice ficatului.

Cele mai bune alimente pentru ficat

După Sărbători, dar și la mesele festive, ar fi indicat să consumi cât mai multe alimente și băuturi care sprijină funcția hepatică, printre care uleiul de măsline, peștele gras, fructele de pădure, usturoiul, ceaiul verde, cafeaua și cât mai multe legume proaspete.

Uleiul de măsline

Uleiul de măsline, bogat în grăsimi mononesaturate sănătoase, poate reduce grăsimea din ficat. Conform unei analize publicate în 2018, în revista Endocrine, Metabolic & Immune Disorders Drug Targets, uleiul de măsline extra-virgin are mai multe efecte protectoare asupra ficatului, inclusiv scăderea inflamației și rezistenței la insulină, permițând prevenirea sau vindecarea leziunilor hepatice.

De asemenea, uleiul de măsline ajută la îmbunătățirea profilului lipidic, prin scăderea trigliceridelor și a colesterolului rău și prin creșterea colesterolului bun.

Peștele gras

Peștele gras e o sursă importantă de acizi grași omega-3, un tip de grăsime benefică pentru creier, piele și inimă. Conform unei analize publicate în 2020, în Nutrients, acizii grași omega-3 pot contribui, de asemenea, la reducerea inflamației întâlnite în boala ficatului gras. În plus, s-a constatat că Omega-3 ar putea îmbunătăți nivelurile de colesterol total, trigliceride și HDL (colesterolul benefic) având, de asemenea, un efect pozitiv asupra greutății corporale. Acizii grași Omega-3 pot fi incluși în dietă prin consumul de pește gras precum somonul sau tonul de mai multe ori pe săptămână.

Fructele de pădure

Conform unui studiu din 2023 publicat în Current Medicinal Chemistry, un tip de antioxidanți numiți polifenoli pot ajuta în tratamentul steatozei hepatice non-alcoolice prin creșterea oxidării (descompunerii) acizilor grași și controlul mai bun al rezistenței la insulină, stresului oxidativ și inflamației. Polifenolii se găsesc în cantități mari în afine, căpșuni și zmeură.

Cafeaua

Cercetătorii au analizat impactul mai multor tipuri de cafea asupra ficatului, pe un eșantion de 494.585 de persoane. Analiza a inclus cafeaua decofeinizată, instant și măcinată. Iar rezultatele au scos la iveală că toate tipurile de cafea scad riscul de bolilor hepatice cronice și al complicațiilor acestora. Cel mai semnificativ efect a fost observat în cazul cafelei măcinate în comparație cu variantele decofeinizate.

Potrivit studiului, 3-4 cești de cafea pe zi au un efect protector asupra ficatului, iar acest rezultat poate fi atribuit mai multor ingrediente active prezente în cafea.

Un alt studiu asociază consumul regulat și pe termen lung de cafea cu o reducere a rigidității hepatice. De asemenea, se sugerează că acest consum poate avea un efect protector asupra nivelurilor de enzime hepatice la persoanele cu sau fără afecțiuni hepatice, inclusiv la indivizii cu istoric de consum cronic de alcool.

Ceaiul verde

Un studiu din 2020 subliniază legătura dintre consumul moderat de ceai verde și un nivel scăzut de alanină aminotransferază (ALT) și aspartat aminotransferază (AST), două enzime hepatice care pot înregistra valori crescute ca urmare a leziunilor ficatului.

Cu toate acestea, extractul de ceai verde poate, în cazuri rare, să provoace o creștere a acestor enzime sau chiar o leziune hepatică acută. În aceste situații, întreruperea consumului de extract de ceai verde duce la recuperarea funcției hepatice.

Un alt studiu sistematic din 2020 sugerează că efectele benefice ale ceaiului verde pot varia în funcție de starea de sănătate individuală. Se pare că această băutură are beneficii moderate în cazul persoanelor afectate de steatoză hepatică non-alcoolică, în timp ce la persoanele fără această afecțiune poate crește nivelul enzimelor hepatice.

Usturoiul

Un studiu clinic randomizat, publicat în 2020 a demonstrat că administrarea a 800 de miligrame (mg) de pudră de usturoi pe parcursul a 15 săptămâni a îmbunătățit semnificativ nivelul de grăsime acumulată în ficat și riscul afecțiunilor asociate la persoanele diagnosticate cu steatoză hepatică non-alcoolică.

Pe lângă această constatare, un studiu populațional din 2019, efectuat asupra adulților din China, a sugerat că ingerarea de usturoi crud ar putea să diminueze riscul apariției cancerului hepatic.

Strugurii

Cele 12 boabe de struguri despre care se spune că nu trebuie să-ți lipsească de pe masa de Anul Nou, pot avea un efect neașteptat asupra ficatului. Potrivit unui studiu din 2022, un compus prezent în coaja și semințele strugurilor ameliorează simptomele bolile hepatice, inclusiv mărirea ficatului, inflamația și acumularea de grăsimi.

Grapefruitul

Grapefruitul conține doi antioxidanți principali: naringină și naringenină. Aceștia ar putea ajuta la protejarea ficatului împotriva leziunilor, reducând inflamația și protejând celulele hepatice.

Un studiu din 2019 a demonstrat că naringina ar putea preveni steatoza hepatică indusă de alcool prin reducerea stresului oxidativ. Cu toate acestea, unele medicamente pot interacționa cu grapefruitul, așa că ar fi indicat să vorbești cu medicul dacă urmezi vreun fel de tratament medicamentos, înainte să începi să consumi acest fruct.

Fructe oleaginoase

Consumul regulat de nuci, alune, migdale sau fistic poate reprezenta o modalitate simplă și eficientă de a menține sănătatea ficatului și de a preveni boala ficatului gras non-alcoolic.

Fructele oleaginoase sunt bogate în acizi grași nesaturați, vitamina E și antioxidanți esențiali. Acești compuși au potențialul de a preveni apariția steatozei hepatice non-alcoolice, diminuând în același timp inflamația și stresul oxidativ. Consumul regulat al acestor fructe poate contribui la menținerea sănătății și funcționalității optime a ficatului.

Legumele și leguminoasele

O cercetare amplă, publicată în 2023, a arătat că dietele vegetariene scad riscul de steatoză hepatica non-alcoolică și mențin un nivel redus de grăsimi în ficat. Printre alimentele de origine vegetală considerate cele mai benefice pentru ficat se numără:

• cereale integrale, precum pâinea integrală, cuscusul din grâu integral și orezul brun;
• legumele, cum ar fi morcovii, broccoli și salata verde;
• leguminoasele, cum ar fi fasolea boabe, mazărea și fasolea verde.

Pe lista alimentelor și băuturilor de evitat sau de consumat cu moderație, pentru a ajuta ficatul să se regenereze după festinul de Sărbători se numără:

• Alcoolul,
• Grăsimile saturate,
• Produsele care conțin amidon,
• Făinoasele,
• Sarea,
• Zahărul.