Extrema dreaptă câștigă teren în perspectiva alegerilor europene din 2019, potrivit sondajelor de opinie
-
12 Septembrie 2018 15:29
Partidul de extrema dreaptă antiimigraționist din Suedia își va dubla numărul de mandate în Parlamentul European în mai 2019, dacă atinge scorul de 17,6 % din voturi, obținut la alegerile naționale duminica trecută, fapt ce a reprezentat un șoc pentru Europa, întrucât vine dintr-o Scandinavie în mod istoric liberală, relatează miercuri agenția Reuters, citată de Agerpres.
Cu patru din cele 21 de locuri ale Suediei într-un viitor legislativ european cu 705 membri, vocea Democraților Suedezi va fi una redusă. Dar ea va avea un ecou din partea multor altor partide din Uniunea Europeană, în timp ce o analiză Reuters a recentelor scrutine naționale și a sondajelor de opinie sugerează că s-ar putea ca un bloc eurosceptic să ajungă să obțină până la 60 % în parlament.
Aceasta i-ar lăsa pe cei care sunt ostili unei integrări UE mai aprofundate cu circa o cincime din legislativ, ceea ce ar fi insuficient pentru a promova orice mare schimbare, dar suficient pentru provoca partidele tradiționale și de a cauza în mod deschis diviziuni interne după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar în martie 2019.
Analiza Reuters se bazează pe ultimele sondaje de opinie disponibile, realizate de către reputate agenții în cele 27 de state care rămân după retragerea Marii Britanii, sau pe rezultatele actuale ale alegerilor naționale din acele țări unde au avut loc alegeri mai recent decât ultimul sondaj.
Cele mai recente date arată o consolidare a mișcărilor dincolo de curentul dominant, într-un timp în care Steve Bannon, un arhitect al victoriei electorale a președintelui Donald Trump în SUA, a lansat un proiect de impulsionare a votului anti-UE pe cuprinsul Uniunii Europene.
Popularitatea din prezent a partidelor anti-establishment ce formează noua coaliție din Italia - Mișcarea Cinci Stele (M5S) și Liga - sporesc posibilitatea ca actualele lor blocuri de la Bruxelles să se întărească. Cotele lor, precum și ascensiunea Alternativei pentru Germania (AfD), acoperă mai mult decât pierderea taberei anti-UE a Partidului Independenței Regatului Unit (UKIP), ai cărei 19 membri vor pleca, împreună cu Marea Britanie, din UE, lăsând un legislativ european mai mic.
Sondajele sugerează că grupul Europa Libertății și a Democrației Directe (EFDD), dominat în prezent de UKIP și M5S, ar putea ajunge de la 45 de mandate la 58, dacă aliniamentele nu se schimbă.
Grupul Europa Națiunilor și a Libertății (ENF), din care face parte formațiunea Marinei Le Pen, Adunarea Națională din Franța (fostul Front Național), și Partidul Libertății din Olanda, condus de către Geert Wilders, și-ar putea spori mandatele de la 35 la 62, datorită în parte creșterii popularității Ligii din Italia.
Astfel, cele două grupuri de dreapta ar obține împreună 119 locuri, față de 78 în prezent, și procentul lor ar crește de la 10,4 % la 16,9 %, deoarece numărul de locuri ale PE va scădea de la 751 la 705 după retragerea Marii Britanii din UE.
Această analiză presupune că cele opt grupuri transnaționale din actualul for legislativ european vor rămâne aceleași. În realitate, noile aliniamente din viitoarea legislatură a UE vor depinde puternic de tratative și manevre. M5S a sondat anterior posibilitatea de a adera la centriștii pro-UE de la Bruxelles.
Alte partide s-ar putea orienta către poziții eurosceptice mult mai deschise. Aceasta ar putea include membri ai Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), înființat de către conservatorii britanici aflați la putere, ca o alternativă eurosceptică la principalul grup european, Partidul Popular European (PPE), și care va pierde acum mandatele britanice.
Partidul Lege și Justiție din Polonia, aflat la guvernare, ar putea să caute o nouă 'casă' în afara ECR. Dar, asemeni premierului ungar Viktor Orban, al cărui partid, Fidesz, este un membru controversat al PPE, ei nu împărtășesc obiectivul unora dintre adepții liniei dure de spargere a UE împreună - cel puțin pentru fondurile europene.
În altă parte a spectrului politic, prăbușirea la alegerile de anul trecut a stângii și a dreptei tradiționale în Franța sugerează un potențial impuls pentru blocul centrist ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților) din PE - la el ar trebui să se alinieze noua mișcare a președintelui Emmanuel Macron - și pentru alianța de la extrema stângă cunoscută la Bruxelles ca Stânga Unită Europeană (GUE).
Analiștii din domeniul sondajelor sugerează că PPE, din care fac parte creștin-democrații germani ai cancelarului Angela Merkel, va rămâne cel mai mare grup din PE. El ar obține 186 de mandate, față de 219 în prezent, în viitoarea legislatură, dar va surclasa Grupul S&D (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților).