Studiul, publicat marți în cadrul unei serii în jurnalul National Bureau of Economic Research (NBER), a fost bazat pe date de la peste 100.000 de persoane care au folosit aplicația pentru telefoane mobile Luminosity, destinată stimulării creierului, informații asociate ulterior cu cele referitoare la calitatea aerului din zona participanților. Astfel, a fost măsurată capacitatea de gândire a adulților expuși la diferite niveluri de poluare a aerului cu particule fine (PM2,5).

''Am constatat că expunerea la niveluri ușor ridicate de PM2,5 a determinat un jucător să scadă cu aproape șase puncte pe o scară de 100 de puncte'', a declarat cercetătoarea principală Andrea La Nauze din cadrul UQ.

Cercetătoarea a precizat că, deși efectele pe termen lung ale PM2,5 asupra sănătății au fost studiate pe scară largă, aceasta a fost prima dată când a fost examinat impactul lor imediat asupra funcției cognitive. ''Jocurile pe care le-am studiat au vizat șapte funcții cognitive, respectiv memoria, abilitatea verbală, atenția, flexibilitatea, capacitatea de a efectua calcule matematice, viteza și rezolvarea problemelor'', a spus ea.

Oamenii de știință au constatat că efectul asupra abilităților cognitive a fost mai pregnant în cazul tinerilor. Pe de altă parte, în cazul persoanelor cu vârsta peste 50 de ani efectul a fost mai puțin accentuat. ''Dacă ai sub 30 de ani și ești expus la acest nivel de poluare, funcția ta cognitivă scade într-o măsură similară îmbătrânirii cu 15 ani'', a adăugat specialista.

Cercetarea aduce în prim-plan un alt aspect al impactului economic al schimbărilor climatice, deoarece asociază poluarea din atmosferă cu productivitatea lucrătorilor.

Economiștii sunt la început de drum în ceea ce privește luarea în considerare a acestui aspect, însă studiile recente sugerează că schimbările ce intervin la nivelul funcției cognitive au impact asupra productivității forței de muncă.

Studiul a demonstrat, de asemenea, că și nivelurile de PM2,5 de peste 25 de micrograme pe metru cub au cauzat o reducere a performanței cognitive.

Fumul de la incendiile de vegetație, care devin din ce în ce mai frecvente și mai severe din cauza schimbărilor climatice, produc astfel de particule, iar nivelurile pot ajunge la 150 de micrograme pe metru cub în orașele australiene.

Andrea La Nauze a declarat că măsuri de siguranță ar putea fi implementate la nivel individual și guvernamental pentru a minimiza impactul acestora. ''Se poate modifica expunerea prin măsuri precum șederea în interior, filtrarea aerului sau mutarea într-o zonă mai puțin poluată'', a spus ea, însă, ''totul ține de politicile guvernamentale - reducerea emisiilor autovehiculelor, combaterea surselor de poluare a aerului, cum ar fi incendiile de vegetație, și revizuirea standardelor de calitate a aerului''.

Un raport publicat luni de Agenția Europeană de Mediu (AEM) a indicat că poluarea cu particule fine a provocat 307.000 de decese premature în Uniunea Europeană în 2019. Potrivit raportului, mai mult de jumătate din aceste vieți ar putea fi salvate dacă cele 27 de țări membre ar respecta noile obiective privind calitatea aerului stabilite recent de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). În 2018, numărul deceselor asociate particulelor fine PM 2,5 (particule aflate în suspensie în atmosferă, cu un diametru mai mic de 2,5 micrometri) a fost estimat la 346.000.

Potrivit OMS, poluarea aerului este răspunzătoare de șapte milioane de decese premature pe an în întreaga lume, un bilanț care o plasează la niveluri apropiate de fumatul sau de alimentația nesănătoasă. Acest bilanț sumbru a determinat OMS să stabilească la sfârșitul lunii septembrie limite mai restrictive pentru principalii poluanți ai aerului, pentru prima dată din 2005