Conform datelor publicate de grupul rus Gazprom, exporturile de gaze rusești spre Turcia, cea mai mare piață din regiune, au scăzut cu 36% în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2018, în timp ce exporturile spre Grecia și Bulgaria s-au redus cu 12,7% și, respectiv, cu 17,4%.

Prețul redus la gazele naturale lichefiate, ca urmare a cererii slabe în Asia, dar și a creșterii producției în SUA, precum și majorarea producției de gaze naturale, dar și a livrărilor Azerbaidjanului, au ajutat unele state din regiune să își diversifice sursele de aprovizionare.

În total, exporturile Gazprom spre cele nouă state din Europa de Sud-Est au scăzut cu 27%, până la 14,2 miliarde metri cubi, în primele șase luni ale acestui an, comparativ cu 19,5 miliarde metri cubi în perioada similară a anului trecut.

"Prețurile reduse la gaze lichefiate accelerează tendința de reducere a dependenței de gazele rusești", a apreciat Alex Lagakos, directorul Greek Energy Forum, un centru de reflexie care se concentrează pe Grecia și piețele regionale.

Turcia a importat 8,1 miliarde metri cubi de gaze de la Gazprom în prima jumătate din 2019, în scădere față de 12,7 miliarde metri cubi în primele șase luni ale anului trecut. Dependența Turciei de livrările de gaze din Rusia a coborât până la 35% din necesarul său, de la 49%.

O sursă din industria gazelor din Turcia a apreciat că scăderea importurilor din Rusia ar putea avea ca obiectiv să "arate Gazprom că Turcia poate supraviețui și fără gazele rusești".

Însă, analiștii susțin că țările din regiune nu încearcă să scape complet de Gazprom în favoarea gazelor lichefiate, ci mai degrabă vor să își reducă dependența mare de un singur furnizor. Gulmira Rzayeva, un cercetător asociat la Oxford Institute for Energy Studies, spune că regiunea vrea "să își crească securitatea energetică".

Datele furnizate de Autoritatea de Reglementare a Pieței Energetice din Turcia (EDPK) arată că, în primele șase luni ale anului, nivelul importurilor de gaze ale Turciei din Iran a rămas aproape nemodificat, în timp ce importurile din Azerbaidjan au crescut exploziv cu 43%, odată cu debutul celei de-a doua etape a câmpului gazifer Shah Deniz din Marea Caspică și a conductei Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) anul trecut. În paralel, importurile Turciei de gaze naturale lichefiate au crescut cu 12% în primele șase luni, până la 4,92 milioane tone, echivalentul a 6,7 miliarde metri cubi, arată datele furnizate de firma Refinitiv Eikon.

La rândul său, Grecia a importat 1,5 miliarde metri cubi de gaze de la Gazprom în primele șase luni ale anului, comparativ cu 1,7 miliarde metri cubi în perioada similară din 2018, în timp ce importurile de gaze lichefiate au urcat cu 156%, până la 820.000 de tone, echivalentul a aproximativ 1,1 miliarde metri cubi, arată datele Refinitiv Eikon. În consecință, cota controlată de Gazprom pe piața din Grecia a scăzut de la 60% până la 50%, în timp ce cota GNL a crescut de la 30% până la 40%, susține Alex Lagakos.

"Acesta este unul dintre cele mai mari procente pentru GNL în Europa, comparabil doar cu cele de pe piața iberică", a spus Lagakos.

Compania greacă Public Gas Company (DEPA) discută cu furnizorul american Cheniere un contract de aprovizionare pe termen lung cu gaze lichefiate și, de asemenea, și-a rezervat o capacitate de un miliard de metri cubi pe an prin Trans Adriatic Pipeline (TAP), un gazoduct care ar urma să devină operațional în 2020.

Bulgaria, țară care până anul trecut era aproape în întregime dependentă de gazele rusești, a avut două livrări de gaze lichefiate din SUA. Aceste gaze lichefiate ajung în Bulgaria prin Grecia, deoarece țara vecină nu are un terminal de regazeificare, necesar pentru conversia gazelor lichefiate în gaze naturale. În luna aprilie a acestui an, Bulgaria a semnat un contract cu firma greacă DEPA pentru o nouă livrare de gaze.

De asemenea, la începutul acestui an, a demarat construcția unui interconector de gaze între Bulgaria și Grecia, care va permite Bulgariei să importe gaze naturale din Azerbaidjan. Autoritățile de la Sofia intenționează să își acopere 30% din necesarul de gaze naturale cu livrări din Azerbaidjan, conform unui contract care prevede importul unui miliard de metri cubi pe an de la câmpul gazifer Shah Deniz 2.

Cu toate acestea, Gazprom intenționează să își extindă rețelele de gazoducte în regiunea Europei de Sud-Est și dincolo. În lunile următoare, grupul controlat de statul rus intenționează să lanseze gazoductul TurkStream din Marea Neagră, care va avea o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, în prima fază.

Gazprom a subliniat că recenta reducere a exporturilor sale spre Turcia și alte state din regiunea Europei de Sud-Est nu îi afectează planurile pe termen lung cu privire la TurkStream.

"Nu ar fi corect să tragem o concluzie cu privire la cerere, plecând de la situația înregistrată la un anumit moment pe piață", a informat Gazprom.

Conform cifrelor comunicate de Gazprom Export LLC, în anul 2018, compania a livrat României o cantitate de 1,32 miliarde metri cubi de gaze naturale, mai puțin de jumătate față de cantitate de 3,17 miliarde metri cubi livrată Bulgariei și mai puțin de o cincime față de cantitatea de 7,41 miliarde metri cubi livrată Ungariei.