De la încălzirea globală la penuria de alimente sau suprapopularea planetei, pentru fiecare dintre aceste probleme este de ajuns să excavezi sub suprafața pământului, afirmă câțiva experți intervievați de AFP în marja unui congres mondial despre tuneluri, desfășurat săptămâna aceasta la Napoli (sudul Italiei).

"Ajungem la un punct din istoria noastră când trebuie să începem să căutăm spații noi", a precizat Han Admiraal, inginer civil specializat în ''subteran''.

Potrivit acestuia, eforturile necesare pentru a îndeplini șapte dintre cele 17 obiective fixate de ONU pentru dezvoltarea durabilă, de la poluarea urbană la foametea globală, ar putea fi considerabil înlesnite căutând spațiu în zonele subterane.

"Nu pare că ne dăm seama că suntem pe cale de a pierde în fiecare an mari suprafețe de pământ arabil într-un ritm alarmant, acolo unde, din contră, ar trebui să le mărim pentru a hrăni populația mondială în plină expansiune", explică acest expert.

Sau ''zonele subterane ar putea fi foarte ușor folosite pentru agricultură'', a afirmat acesta în timp ce vizita tunelul Bourbon, construit sub orașul Napoli pentru a oferi regelui Ferdinand al II-lea de Bourbon o cale de evadare după revoltele din 1848.

Descoperirile științifice din domenii precum acvaponia, un sistem care combină cultura plantelor și creșterea peștilor, poate totodată contribui la creșterea ofertei de produse alimentare, fără să fie nevoie de creșterea suprafețelor cultivate, reducând în același timp semnificativ costurile de transport dacă astfel de ''ferme'' ar fi instalate sub orașe.

Soia sau lupin în locul cărnii

Anumite plante precum feniculul, ridichea, coriandrul sau chiar salata verde sunt deja cultivate subteran, confirmă Han Admiraal.

"Putem să luăm în considerare cultivarea unor plante precum soia sau lupin, care pot fi utilizate pentru producerea unor alimente mai bogate în proteine, posibile substitute pentru carne", reducând astfel dependența față de unul dintre sectoarele care poartă cea o mare parte din responsabilitatea pentru încălzirea globală: industria cărnii.

"Vom putea totodată să ne gândim la utilizarea parcărilor subterane: suntem conștienți că autovehiculele ucid orașele. Suntem pe cale de a trece la mașina electrică, la mașini autonome sau la a partaja călătoriile. Întrebarea este, prin urmare, să aflăm dacă toate aceste spații vor fi din nou utile în viitor, în același fel în care sunt astăzi", a adăugat expertul.

De la Boston la Oslo, Rio de Janeiro, Seattle și Sydney, infrastructuri precum autostrăzi cu mai multe benzi sunt deja construite subteran, iar spațiile eliberate sunt convertite în parcuri, spune, la rândul său, Antonia Conaro, expert în planificare urbană.

"Orașele care înregistrează o creștere accelerată a populației și care duc lipsă de resurse caută mijloace inovatoare pentru a se dezvolta", a explicat aceasta.

"Acestea preconizează spre exemplu construirea unor orașe plutitoare, dar își dau seama că nu este neapărat soluția cea mai bună întrucât afectează viața marină și sunt dificil de realizat. Atunci de ce să nu căutăm sub pământ?", a adăugat Conaro, membră în comitetul internațional dedicat spațiului subteran Itacus, din care face parte și Han Admiraal.

Metropole gigantice precum Singapore sau Hong Kong au început deja să își schimbe legislația pentru a permite universităților, bibliotecilor, cinematografelor și centrelor comerciale de a se instala subteran.

Iar arborii care vor fi plantați pe terenurile recuperate în fața betonului sau macadamului contribuie, de asemenea, pe cât de puțin, la lupta împotriva poluării atmosferice.

Locuirea subterană ar permite totodată populației să se protejeze de fenomenele meteo extreme, cum ar fi cicloanele, amplificate în contextul încălzirii globale.

"În fața inundațiilor și a altor catastrofe naturale, orașul ar putea deveni astfel mai rezistent, dacă exploatăm potențialul subteran", spune acest expert.

"Fibra optică poate transporta lumina sub pământ, iar în prezent este posibilă simularea unei luminozități nepoluante similare luminii naturale", a confirmat acesta.

Supraviețuirea plantelor fără lumina solară este subiectul a numeroase cercetări care încearcă să afle în special care este frecvența optimă din spectrul luminii pentru a permite fotosinteza, indispensabilă cultivării plantelor.