Unul din principalele subiecte de discuție dintre Chișinău și Tiraspol în acest an a fost instalarea unilaterală de către autoritățile separatiste a unor posturi de control de-a lungul hotarului administrativ, invocând condițiile pandemice și care împiedică libera circulație a cetățenilor. Subiectul a dus și la blocarea activității Comisiei Unificate de Control timp de aproximativ două luni.

În schimb, Tiraspolul a făcut excepție cu ocazia celor două tururi ale alegerilor prezidențiale, decizia fiind comentată de experți ca fiind una politică, la comanda Moscovei, în sprijinul fostului președinte Igor Dodon.

De altfel, la sfârșitul lunii iulie, în ajunul perioadei electorale, Igor Dodon s-a întâlnit cu liderul separatist de la Tiraspol Vadim Krasnoselski, pe care l-a prezentat ca „președintele Transnistriei”, ceea ce a provocat critici în societate. Și gestul actualului vicepremier pentru Reintegrare, Olga Cebotari de a se întâlni cu Vadim Krasnoselski a fost criticat.

Un alt subiect controversat a ținut de reținerea mai multor cetățeni și funcționari de către structurile de forță de la Tiraspol. Deputatul Chiril Moțpan, fost președinte ale Comisiei parlamentare pentru securitate, susținea că în ultimii ani au fost înregistrate aproximativ 100 astfel de cazuri.

În acest an nu a fost organizată nicio reuniune în formatul 5+2, lucru remarcat și de Olga Cebotari într-un mesaj video în care a făcut bilanțul activităților pentru reintegrare. În schimb, ea face referire la dinamizarea dialogului în cadrul grupurilor de lucru prin faptul că în acest an au fost organizate cu 5 ședințe mai multe decât în 2019.

Chișinăul nu ia în calcul reluarea negocierilor în formatul 5+2 în prima jumătate a anului viitor, Olga Cebotari prezentând alte priorități.

În anul 2020 nu a fost înregistrată nicio evoluție care ar permite să afirmăm că au fost puse bazele unor soluții pentru reglementarea conflictului transnistrean, constată expertul Anatol Țăranu. Mai mult, potrivit acestuia, având în vedere reacțiile Moscovei, există pericolul escaladării diferendului transnistrean.

În 2020 Biroul pentru Reintegrare a avut trei conducători, iar la final de an, Guvernul a demisionat, ceea ce în opinia experților reprezintă un alt impediment pentru desfășurarea unor negocieri eficiente pentru identificarea unei soluții viabile pentru reglementarea conflictului transnistrean.