Anul 2020 a fost unul dezastruos pentru drepturile omului în stânga Nistrului, iar anul în curs nu promite să fie mai bun. Posturile de control instalate ilegal au îngrădit libertățile de circulație, iar mai multe persoane au fost arestate de regimul separatist, spune avocatul Pavel Cazacu, de la Asociația Promo-LEX, care monitorizează drepturile omului în regiune.

„Oamenii și regiunea s-au autoizolat definitiv. Sub pretextul măsurilor sanitare împotriva răspândirii virusului COVID-19, au fost instituită o așa-numită stare de urgență și ca urmare au fost aplicate o serie de restricții, majoritatea dintre ele fiind complet nejustificate. Locuitorii regiunii sunt în imposibilitate de a trece această linie administrativă: e obligatorie acordul așa-numitului „Operștab” ca să mergi la Varnița pentru a-ți cumpăra medicamente sau altceva, ai nevoie de un astfel de acord. Mulți cetățeni ai Republicii Moldova au fost răpiți de regimul separatist de la Tiraspol. Tiraspolul a aprobat o strategie de anti-terorism și au fost pornite mai multe cauze penale împotriva persoanelor care sunt incomode pentru regim”.

Lipsa de dialog între Chișinău și Tiraspol doar înrăutățește procesul de reglementare transnistreană, opinează fostul vicepremier pentru reintegrare, Cristina Lesnic.

„Menținerea status-quo cu lipsă de dialog între Chișinău și Tiraspol au demonstrat în timp că suntem în regres. Atât timp cât platformele de dialog, fie la nivel politic, grupuri de lucru, au existat, indiferent de ritm, dialogul a ajutat pentru a evitarea escaladării anumitor situații, fie la soluționarea anumitor probleme pentru cetățeni. În condițiile în care a existat dialog situația a fost mai bună, decât în condițiile în care nu a existat dialog între Chișinău și Tiraspol”.

Cheia soluționării conflictului de pe Nistru este la Chișinău, consideră un alt fost viceprim-ministru pentru Reintegrare Alexandru Flenchea. Acordurile dintre Chișinău și Tiraspol funcționează doar atunci când există interes de pe ambele părți, mai crede expertul, adăugând că de-a lungul timpului au fost multe și multe rateuri.

„Funcționează bine acele acorduri, atunci când e în interesul ambelor părți. Atunci când Chișinăul și Tiraspol își vede beneficiile pe termen scurt și pe termen lung și văd și beneficul comun, acordurile lucrează. În momentul în care nu există interes, acordurile nu mai lucrează. Acordurile pe care le semnează Chișinăul cu Tiraspolul nu au un statut juridic, sunt doar acorduri politice. Și respectiv realizarea lor depinde de felul în care acționăm și dacă avem sau nu interese. Cheia soluționării conflictului este la Chișinău. Noi suntem stăpâni la noi acasă”.

Negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean nu au evoluat prea mult, astfel că ultima rundă de discuții în formatul 5+2 a avut loc în octombrie, 2019. Au existat mai târziu întâlniri bilaterale dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului, dar acestea nu au dus la semnarea unui nou protocol de negocieri.