Principala provocare în implementarea Planului de creștere Moldova-UE nu ține de finanțare, ci de capacitatea instituțiilor statului de a elabora și realiza proiecte majore cu impact economic real. Directorul adjunct al IPRE, Stanislav Ghilețchi, a subliniat că autoritățile nu reușesc să utilizeze integral fondurile bugetare, ceea ce arată o problemă sistemică de implementare. El a subliniat necesitatea prioritizării investițiilor mari în infrastructură și agricultură, în locul proiectelor mici, cu impact local limitat.

„Din anul 2015 până la moment, autoritățile nu au reușit să absoarbă propriul buget. Anul trecut, pe proiecte de investiții din banii contribuabililor noștri, am utilizat cu 300 de milioane de lei mai puțin decât aveam alocat. Problema este cum rezolvăm noi, să creștem un pic capacitățile în generarea unor proiecte care să poată să absoarbă. Noi suntem buni la generare de proiecte mici – voucherul cultural, suport pentru diaspora – care posibil au un impact social, dar ele au un impact mic la nivel global. Cu asemenea proiecte nu ai cum să absorbi 2 miliarde de euro. Evident că obiectivul nostru să dublăm PIB-ul nu se va realiza. Noi trebuie să identificăm exact acele acțiuni majore, chiar dacă nu vom reuși în fiecare sat să reabilităm un kilometru de drum. Dar, posibil, noi avem nevoie de un drum, de o autostradă care să unească aeroportul Chișinău cu partea din nord sau Chișinău cu București, Chișinău cu Iași. În loc să facem 100 de proiecte mici, facem 3 proiecte mari care să genereze acea valoare publică de care noi avem nevoie”, a declarat Stanislav Ghilețchi.

Planul de Creștere, structurat pe doi piloni – Reforme și Investiții, include obiective majore precum dublarea produsului intern brut în zece ani și crearea a peste 100 mii de locuri de muncă. Președinta Institutului European de Studii ale Dezvoltării din Paris, Dorina Roșca, doctor în economie a dezvoltării, a avertizat asupra pericolului de a transforma aceste obiective în slogane populiste.

„E greu să spunem că în zece ani noi o să dublăm în termeni reali produsul intern brut. Probabil trebuie să vedem acest obiectiv mai degrabă ca un scenariu, nu ca o chestie absolutizată. Depinde de acei doi piloni- de ce investiții, cum vor fi efectuate investițiile, cât de corect vor fi efectuate. Noi avem o mare problemă- capacitatea administrativă de a efectua aceste reforme și de a efectua aceste investiții. Deci probabil ar trebui să începem de aici ca să nu transformăm acest obiectiv într-un slogan populist. Eu cred că abordarea trebuie să fie sistemică, iar planul are o abordare sistemică. Dacă noi ne vom axa mai mult pe proiecte de infrastructură și mai puțin pe proiecte de educație, o să ne pomenim că avem infrastructură și nu avem oameni. Dacă o să ne axăm mai mult pe educație și mai puțin pe partea de afacere, o să ne pomenim că avem oameni pe care i-am pregătit pentru export și nu avem infrastructura instituțională, cea de afacere. toată problema este în ce măsură vom reuși să păstrăm acest echilibru”, a afirmat Dorina Roșca. 

Planul de Creștere Moldova-UE prevede o finanțare totală de 1,9 miliarde de euro până în 2027, din care 20% sunt granturi nerambursabile, iar celelalte fonduri vin sub formă de credite cu dobândă de 0,2%, perioadă de rambursare de 40 de ani, cu primii 10 ani de scutire de plată.