Experți: Participarea R. Moldova la Conferința de la München, ca exemplu de reziliență, arată că țara începe să fie apreciată la nivel european
-
13 Februarie 13:29
Președinta Maia Sandu, și ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, participă astăzi și mâine la Conferința de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. Șefa statului va lua parte, în această seară, la un panel dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, în timp ce ministrul Nosatîi va participa la un panel despre situația de securitate în regiunea Mării Negre. Experții subliniază că reziliența Republicii Moldova în fața războiului hibrid reprezintă un model relevant pentru întreaga Europă, iar prezentarea țării ca exemplu de reziliență contribuie la consolidarea imaginii externe și la recunoașterea R. Moldova drept un actor de securitate pe continent, transmite Radio Chișinău.
În cadrul forumului internațional de securitate, președinta Maia Sandu va participa la un panel de discuții dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de alți oficiali europeni. Analistul politic Ion Tăbârță susține că participarea Republicii Moldova la Conferința de la München reflectă consolidarea imaginii externe a țării și recunoașterea eforturilor depuse în domeniul securității. Expertul consideră că Rep. Moldova începe să fie percepută la nivel european drept un exemplu de reziliență.
„Faptul că Republica Moldova, prin președinta Maia Sandu, participă la astfel de reuniune, care este una foarte importantă și chiar consacrată în domeniul securității, arată că țara noastră și-a construit deja o imagine bună în rândul comunității europene.
În ultimii ani, Republica Moldova a devenit un adevărat studiu de caz privind modul în care Federația Rusă utilizează tehnici și metode hibride pentru a încerca să deturneze procesele politice interne ale unui stat. Recent, un studiu realizat în Estonia a subliniat, în analiza sa, că Federația Rusă a fost înfrântă în Rep. Moldova.
Participarea nu doar ca simplă prezență, ci ca exemplu de reziliență în fața amenințărilor hibride și de consolidare a securității pe continentul european, demonstrează că țara noastră începe să fie apreciată la nivel european”, a spus Ion Tăbârță.
Republica Moldova va transmite la Conferința de Securitate de la München că războiul hibrid nu mai este o amenințare limitată la est și că viteza și coordonarea instituțională sunt esențiale pentru supraviețuirea statelor democratice, a declarat experta în securitate și comunicare strategică, Elena Mârzac. Potrivit ei, tacticile testate în Republica Moldova pot fi replicate în alte state europene.
„În esență, securitatea energetică, informațională și democratică sunt inseparabile. Acesta este mesajul de bază pentru democrațiile europene. Ele pot învăța din experiența Rep. Moldova ce înseamnă să investești în mecanisme de alertă timpurie, în integritatea electorală, în monitorizarea finanțărilor ilicite și în comunicare publică rapidă. Extinderea și sprijinul pentru statele aflate sub presiuni hibride devin o formă de autoapărare colectivă. Atunci când Europa întârzie, alți parteneri se mișcă mai repede prin dezinformare, corupție și coerciție”, a afirmat Elena Mârzac.
În cadrul conferinței de la Munchen, Maia Sandu va mai avea întrevederi bilaterale cu omologi și oficiali de rang înalt, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte ce țin de situația regională, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și pentru eforturile statului de a crește reziliența.
La Munhen, Maia Sandu va fi însoțită de Ministrul Apărării Anatolie Nosatîi, care va participa, la rândul său, în cadrul unui panel dedicat situației de securitate în regiunea Mării Negre.
În acest an, Conferința va reuni aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Printre ei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, secretarul general al NATO, Mark Rutte.

