Abrogarea legii din 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești nu schimbă nimic la modul practic. De această părere este constituționalistul Alexandru Arsene, care spune că această lege și-a pierdut efectele, pentru că prevederile ei se regăsesc în alte acte normative adoptate după independență. Cât despre traducerea actelor normative în limba rusă, Alexandru Arsene notează că acest lucru rămâne la discreția Parlamentului.

„Prevederile legii cu privire la funcționarea limbilor se regăsesc în alte acte normative adoptate după declararea independenței Republicii Moldovei. Ea practic și-a pierdut ca act normativ efectele, pentru prevederile ei se regăsesc în legea cu privire la minorități și altele.  Nu ne interesează personal statul limbii ruse: așa cum au vorbit limba rusă, așa și au dreptul să vorbească. Altă problemă foarte importantă e că traducerea textului adoptat al legii din limba română în rusă, cade pe seama Parlamentului: vrea o traduce, vrea nu. Este un pas pozitiv care integrează societatea, nu o divizează pe limbi(...)Curtea Constituțională a ajustat situația la zi, fără ca această lege să afecteze pe cineva. Poziția mea este că limba oficială de comunicare în Republica Moldova este româna, dar dacă persoanele decid să comunice în rusă sau ucraineană, este decizia lor.”

Scriitorul și traducătorul Vlad Pohilă, care a participat la redactarea variantei Academiei de Științe a legii cu privire la funcționarea limbilor, consideră că limbii ruse i s-au făcut prea multe concesii în Republica Moldova. El oferă și exemplul țărilor baltice, care au făcut parte din URSS, unde limba rusă nu are astfel de privilegii.

„După 50 ani de prigoană a limbii române aici, eram bucuroși să obținem o situație mai bună decât ea. S-a făcut un pas înainte, dar și doi îndărăt. Cea mai gravă concesie care a fost atunci e că s-a acordat limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică. Deși limba oficială era româna, pe atunci, moldovenească, iar în rest, după lege, eu trebuia să comunic cu un ucrainean sau bulgar etnic de aici în limba rusă. De ce oare? În celelalte republici ex-sovietice, mai avansate, rusa nu mai are niciun fel de drepturi și e firesc. În republicile baltice, în Georgia, Armenia,  în Constituțiile lor e scris că rațiunea de a exista rezidă în ocrotirea poporului băștinaș, a limbii și culturii lui. Limba poporului băștinaș trebuie ocrotită și prin lege. Din cauza unei legislații cu carențe, limba  oficială este sfidată, e călcată în picioare în continuare.”

Curtea Constituțională a respins o sesizare a șapte deputați liberali care au cerut să fie declarată neconstituțională obligativitatea folosirii limbii ruse, dar și traducerea documentelor și actelor în această limbă. Magistrații constituționali au stabilit că statutul oficial al limbii române în R.Moldova nu este afectat. Potrivit hotărârii motivate a Curții, acum, utilizarea limbii ruse  fi decisă de Parlament. În hotărâre este scris, citez: „Națiunile statelor succesoare ale URSS pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înțelegerii”.