Embargoul din 2006 a avut un impact major, reducând exporturile de vinuri moldovenești cu circa 63% față de anul 2005. Motivele oficiale invocate de partea rusă au fost legate de presupuse probleme de calitate, însă decizia a avut caracter politic, fiind legată de orientarea europeană a Rep. Moldova a menționat expertul IDIS „Viitorul” Veaceslav Ioniță.

„Toate celelalte embargouri au fost legate de dorința noastră de a ne integra în Uniunea Europeană și atunci Federația Rusă a privit lucrul acesta foarte sensibil. Deci această criză s-a dorit să lovească în puterea politică de la Chișinău, apropo atunci erau comuniști, care aparent parcă erau mai întâi cu pro-rușii, dar domnul Voronin a fost primul care a spus că Republica Moldova se integrează în Uniunea Europeană și au dorit să lovească în populație ca ea să preseze puterea politică”, a declarat Ioniță. 

A doua interdicție majoră impusă de Rusia în 2013, a coincis cu perioada premergătoare semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. În ciuda efectelor negative imediate, aceste embargouri au forțat sectorul vitivinicol moldovenesc să se reformeze, a declarat secretarul de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Andrian Digolean.

 „Ar fi greșit să vorbim despre efecte pozitive, pentru că producătorii au pierdut milioane, având banii blocați în Federația Rusă. Dar au fost învățate lecții. S-a constatat că sectorul vitivinicol era dependent de o singură piață, cu accent pe anumite vinuri. Cea mai mare problemă era că eram orientați mai mult pe ofertă. Propuneam ceea ce avem, dar corect este să punem accent pe cerere, de aceea a trecut mult timp și la moment, în 2024, cifrele ne arată 73 de țări”, a spus Andrian Digolean. 

Republica Moldova va găzdui în acest an Congresul Mondial al Viei și Vinului în 2025. Rep. Moldova se clasează la nivel mondial pe locul 16 la producția de vinuri, deținând totodată primul loc la densitatea de viță de vie pe cap de locuitor.