Chiar dacă în ultimii doi ani de mandat s-a observat o oarecare stabilitate politică și economică, din cauza derapajelor antidemocratice și stagnării reformelor, puterea și-a înrăutățit relațiile cu Occidentul, constată experții. 

Actualul Parlament a fost ales cu o zi înainte de a fi anunțată frauda bancară din 2014 de cel puțin un miliard de dolari, care a provocat o amplă criză politică și economică în anul următor. Inclusiv din acest motiv, în 2015 au picat două guverne și au avut loc ample mișcări de protest.

Pe parcursul acestui mandat, în Parlament au fost formate patru alianțe majoritare. Totodată, au avut loc ample schimbări ale sistemului politic – Republica Moldova a revenit la alegeri prezidențiale directe și a fost introdus votul  mixt, care presupune că 51 din cei 101 deputați vor fi aleși în circumscripții uninominale. Noul sistem, criticat de opoziție și de mediile politice europene, va fi aplicat în premieră la alegerile din 24 februarie 2019.

În a doua parte a mandatului, Parlamentul a votat legile necesare pentru fortificarea sistemului financiar-bancar, practic distrus după frauda bancară din 2014, remarcă analistul politic Veaceslav Berbeca. Pe de altă parte, reformele în alte domenii au trenat. Elementul definitoriu al acestui Parlament a fost migrația politică, astfel încât peste 40 din cei 101 deputați și-au schimbat partidele care i-au adus în Legislativ.

„Cred că a fost una dintre legislaturile cele mai controversate din istoria Republicii Moldova. Niciodată nu am avut un număr atât de mare de deputați care să părăsească partidele pe listele cărora au fost aleși. În același timp, un partid care a intrat cu aproape 20 de deputați, mă refer la PDM, a reușit în cele din urmă să înjghebe o majoritate pe baza transfugilor și a guvernat statul acesta aproape trei ani”, a menționat expertul.

În același timp, analistul Ion Tăbârță atrage atenția că Parlamentul își încheie mandatul pe fundalul unor relații foarte proaste cu Uniunea Europeană, din cauza derapajelor antidemocratice și a reformelor nefinalizate, astfel încât Bruxellesul a suspendat un program de asistență macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro destinat Republicii Moldova.

„Am avut în ultimii 3 ani o guvernare stabilă condusă de Partidul Democrat, dar această stabilitate, din păcate, nu a dus la îmbunătățirea relațiilor cu partenerii externi. Ba dimpotrivă, noi am ajuns la un nivel foarte jos de încredere din partea partenerilor europeni față de autoritățile noastre. Faptul că a fost sistată această asistență macrofinanciară este expresia clară a relațiilor noastre dificile cu UE”, a remarcat Ion Tăbârță.

Parlamentul și-a încheiat vineri mandatul deplin. El va mai funcționa până la întrunirea noului Legislativ, dar va avea competențe reduse.