Dintre toate aceste decizii protocolare, spun experții, doar cea cu privire la funcționarea școlilor cu predare în limba română ar fi în favoarea Chișinăului, întrucât ar permite acestor instituții de învățământ, hărțuite de-a lungul anilor, să funcționeze normal. Celelalte nu au cum să aducă beneficii autorităților sau cetățenilor moldoveni, dimpotrivă, ar putea crea probleme sau prejudicia grav imaginea Chișinăului, cum ar fi cazul celor două protocoale ce țin de terenurile agricole situate pe teritoriul controlat de regimul separatist de la Tiraspol sau de recunoașterea diplomelor de studii ale instituțiilor transnistrene.

Expertul pe problema transnistreană Ion Leahu, fost membru în Comisia unificată de control, organism care monitorizează situația în zona demilitarizată de la Nistru, spune că o parte din terenurile care anterior aparțineau fermierilor moldoveni au fost între timp /.../ de persoane din Transnistria și nu se știe dacă vor mai fi vreodată retrocedate proprietarilor de altădată; în cazul diplomelor, Chișinăul a fost forțat să recunoască niște instituții de învățământ pe care nu le controlează și asupra cărora nu are nicio influență. Potrivit lui Ion Leahu, aceste decizii protocolare par a fi mai degrabă niște curse pregătite Chișinăului.

Ion Leahu: Ei vor să obțină un asemenea mecanism în cadrul căruia să adopte decizii, să obțină realizarea acestor decizii, dar nici într-un caz să nu admită apropierea malurilor.

Totuși, autoritățile de la Chișinău par să manifeste suficientă prudență atunci când vine vorba de conflictul transnistrean. Președintele Parlamentului moldovean, Adrian Candu, a declarat săptămâna trecută că Republica Moldova nu este pregătită pentru o eventuală reintegrare a statului.