Potrivit  "Expert-Grup", un eventual împrumut din partea BNM statului, în special în proporții atât de mari (circa 10% din PIB), va crea presiuni inflaționiste, va deprecia moneda națională, va submina creșterea economică, va duce la reducerea locurilor de muncă și înrăutățirea condițiilor de trai ale populației. Un asemenea împrumut va obliga banca centrală să tipărească lei, fapt ce va duce la creșterea volumului de lei în economie fără nici o acoperire, cauzând presiuni pe moneda națională. Pentru a stabiliza situația, BNM va fi nevoită să sterilizeze acest exces de lichidități prin înăsprirea politicii monetare și vânzare de valută străină din contul rezervelor valutare. Aceasta va acutiza criza economică în care se află Republica Moldova, care se va solda cu pierderea a zeci de mii de locuri de muncă și falimentarea a mii de întreprinderi.

Împrumutul, potrivit „Expert-Grup”, va afecta și mai mult imaginea Republicii Moldova în fața potențialilor creditori sau investitori, atât din țară, cât și peste hotare, ceea ce va face și mai dificilă atragerea de finanțări în condiții avantajoase și atragerea de investiții, străine și locale.

Inițiativa va genera pierderi la bugetul de stat. Pe fundalul creșterii riscurilor de țară, dar și a unei politici monetare mai restrictive, pentru a reduce volumul de bani fără acoperire din economie, vor crește costurile împrumuturilor contractate de Guvern. Aceasta va duce, în mod imediat, la creșterea dobânzilor aferente valorilor mobiliare de stat la care Ministerul Finanțelor recurge permanent pentru a refinanța împrumuturile contractate anterior, precum și pentru a finanța deficitul bugetar. Respectiv, va crește costul de deservire a datoriei de stat, ceea ce înseamnă că sute de milioane de lei, în loc să fie direcționate spre investiții sau plăți sociale, vor fi cheltuite pentru plata dobânzilor ridicate aferente datoriei de stat. De asemenea, va fi afectată capacitatea BNM să mențină stabilitatea macrofinanciară a țării și va fi subminată independența băncii centrale.

BNM, în poziția s-a publicată recent, nu susține ideea creditării directe a statului, din motivul ilegalității acesteia și riscurilor macroeconomice asociate. Prin urmare, o eventuală forțare a băncii centrale să crediteze Guvernul, inclusiv sub pretextul stării de urgentă, ar reprezenta o imixtiune directă în activitatea autorității monetare, fiind încălcat principiul independenței băncii centrale sub influență politică.

 În context, "Expert-Grup" me nționeazăcă o sumă de bani similară (circa 20 miliarde MDL) poate fi mobilizată fără riscuri macroeconomice prin relaxarea politicii monetare prin reducerea normei rezervelor obligatorii de la nivelul actual de 30% (pentru moneda națională și valută străină) și creșterea emisiilor de valori mobiliare de stat. Pe măsura epuizării eventuale a lichidităților în sistemul bancar, BNM ar putea procura valori mobiliare de stat pe piața secundară (să utilizeze mai activ operațiunile de tip REPO), în vederea susținerii Guvernului în finanțarea programului anti-criză. Totodată, pentru canalizarea lichidităților din sistemul bancar în economia reală, este necesară emiterea de garanții de stat pentru creditele care finanțează fluxul de numerar acordate companiilor a căror activitate a fost sistată de măsurile restrictive stabilite pentru perioada situație excepționale, îmbunătățirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare fapt ce va permite contractarea resurselor externe.

Propunerea ca statul să ia un împrumut de la Banca Națională a Moldovei a fost făcută de fostul președinte, Igor Dodon, la o emisiune TV. Potrivit liderului PSRM, cu acești bani statul ar putea ajuta cetățenii și agenții economici în perioada stării de urgență.