Așadar, viitoarea coaliție de guvernare depinde de PSRM și împuternicirile constituționale ale președintelui pro-rus Igor Dodon. Iar cel din urmă insistă pe o guvernare care va restabili dialogul cu Rusia și este capabil să facă orice pentru a promova o agendă pro-rusă în Moldova, chiar și cu prețul discreditării imaginii personale.

Totodată, formațiunile dedicate în totalitate vectorului pro-european s-au redus în două – de la 55 (PLDM, PDM și PL) în 2014 până la 26 de mandate ce aparțin Blocului ACUM în noul legislativ. Astfel, 75 aleși din 101 de deputați au o viziune foarte pragmatică sau chiar oportunistă, vizavi de modelul de dezvoltare al țării și relația cu UE. Deși Democrații nu vor renunța la vectorul european, aceștia nu pot fi angajați plenar în lupta cu corupția politică neselectivă și demontarea „statului capturat”, deoarece aceasta constituie esența partidului.

Mai mult ca atât, Rusia a putut observa cât de disruptivă poate fi implicarea a doar circa 30 mii de cetățeni din regiunea transnistreană asupra alegerilor din Moldova. Acest exemplu a mai scos în evidență fragilitatea democrației moldovenești, care în ultimii  ani s-a deteriorat, în pofida eforturilor de integrare europeană. De fapt, bilanțul alegerilor moldovenești corespunde intereselor Rusiei, deoarece majoritatea forțelor ajunse în Parlament sunt extrem de populiste și centrate pe obiective personale, în particular pe răfuieli politice, imunitate și respectiv impunitate, decât pe reforme coerente și necondiționate.

În loc de concluzii...

Procesul de formare a coaliției de guvernare apropie cel mai mult PDM și PSRM, inclusiv din cauza refuzului Blocului ACUM de a se alia cu aceștia. O coaliție PDM-PSRM pare să fie dificilă, dar are potențial de creare pentru că ambele partide favorizează o abordare selectivă față de partenerii occidentali.

Asemenea coaliție depinde însă de setul de garanții pe care PDM este dispus să-l ofere Socialiștilor. Oricum, cei din urmă trebuie să anticipeze toate riscurile posibile. Printre acestea se numără o ulterioară demitere a președintelui Dodon, într-o situația în care PDM și ACUM ar putea acționa în comun pentru a declanșa alegeri prezidențiale noi înainte de 2020.

Nimeni nu exclude alegerile anticipate dacă negocierile de creare a coaliției nu aduc roadă. Dar raționalitatea declanșării lor este minimă, pentru toți jucătorii politici majori – PSRM, PDM și ACUM, deoarece raportul de forțe nu poate fi schimbat când circumstanțele rămân neschimbate.

Dionis Cenușa, IPN